Ce ar putea decide Curtea Constituțională asupra pensiilor magistraților
Înalta Curte de Casație și Justiție a contestat la CCR noua lege privind pensiile de serviciu, prin care vârsta de pensionare a magistraților ar urma să crească treptat, în următorii zece ani, până la 65 de ani.
În același timp, cuantumul pensiei ar urma să fie limitat la 70% din ultimele venituri. Potrivit declarațiilor acordate pentru Gândul, ministrul Justiției, Radu Marinescu, a precizat că instituția pe care o conduce a transmis observații încă din faza de elaborare a proiectului, astfel încât reglementarea să respecte principiile de constituționalitate.
„Atâta timp cât legea este supusă unei examinări de constituționalitate, n-aș vrea să discutăm în termen de mai bun sau mai puțin bun, pentru a permite, să zic așa, examenul de constituționalitate să se facă în plenitudinea lui. Cu siguranță au existat discuții, cu siguranță au existat variante.
Ministerul Justiției a semnalat care sunt exigențele de constituționalitate (…) Noi am avut în vedere ceea ce decurge din jurisprudența Curții Constituționale, din jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene”, a declarat ministrul.
El a mai arătat că instituția pe care o conduce a cerut introducerea unor reguli tranzitorii, pentru ca persoanele deja pensionate să rămână sub incidența vechii legi, și a subliniat că ministerul a încercat să ofere soluții bazate pe predictibilitate și proporționalitate.
Ministrul Justiției a subliniat că instituția pe care o conduce a atras atenția asupra mai multor aspecte juridice și tehnice, pentru ca proiectul să fie în concordanță cu principiile de drept și să nu genereze instabilitate. Printre acestea se numără necesitatea unor reguli clare de tranziție, respectarea proporționalității între indemnizațiile în plată și pensii, dar și evitarea modificărilor bruște ale statutului magistraților.
„Am avut în vedere aspectele care țin de predictibilitate, aspectele care țin de proporționalitate între indemnizație și, respectiv, pensie. Am avut în vedere existența unor reguli tranzitorii pentru ca aceia care sunt pensionari sub actuala lege să rămână sub imperiul legii care le este aplicabilă.
Am avut în vedere frecventele modificări în statutul magistratului care au intervenit de-a lungul timpului și în mod onest, în mod corect, în mod profesionist, am semnalat aceste aspecte pentru a fi avute în vedere de către inițiatorul actului normativ, în speță cancelaria domnului Prim-ministru și, respectiv Ministerul Muncii.
În acțiunea noastră de coinițiere am introdus și aceste observații. Rezultatul este cel pe care l-ați văzut. N-aș vrea să critic o lege care până la urmă a fost un exercițiu de asumare a răspunderii întregului Guvern”, a declarat Radu Marinescu
Legătura dintre reforma pensiilor speciale și finanțarea europeană
Ministrul Justiției a explicat că proiectul are și o dimensiune externă, fiind legat de jaloanele stabilite prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). România trebuie să respecte condiționalități privind sistemul de pensii pentru a continua să beneficieze de fonduri europene.
„Noi am semnalat faptul că există deja o lege care stabilește vârsta de pensionare la 60 de ani, că orice fel de modificare trebuie să se facă în acord cu poziția Comisiei Europene, de exemplu, veți regăsi această chestiune înscrisă inclusiv în programul de guvernare, că orice modificare trebuie să se facă într-un dialog cu puterea judecătorească, că orice modificare trebuie să se facă respectând toate jaloanele de constituționalitate stabilite anterior pe această coordonată a pensiilor de serviciu”, a explicat Marinescu.
Radu Marinescu a explicat că observațiile Ministerului Justiției au dus la modificarea proiectului față de forma inițială. Prima variantă prevedea un termen de aplicare mult mai scurt și fără norme tranzitorii. În prezent, legea prevede etapizarea creșterii vârstei de pensionare pe zece ani și păstrarea drepturilor pentru cei care sunt deja pensionari.
„Ne-am făcut această datorie, am semnalat aceste lucruri. Aș vrea să vă spun că ceea ce am semnalat noi a condus la anumite reconfigurări ale intențiilor inițiale, dar când aduceți aminte, au existat niște propuneri inițiale care aveau un orizont de timp mult mai restrâns, de patru ani de zile, care nu aveau norme tranzitorii, era un proiect mult mai rigid și dacă vreți să spuneți așa, noi am semnalat aceste chestiuni.
Proiectul a suferit, totuși, niște modificări în momentul de față. Vorbim de 10 ani de zile în ce privește etapizarea, vorbim de norme tranzitorii pentru cei care deja au dreptul de pensie.
Pe de altă parte, trebuie să vă spun că modul cum se prezintă în momentul de față acest proiect, dacă discutăm despre despre el, reflectă și o serie de imperative de finanțare europeană, PNRR, acel jalon pe care nu noi îl gestionăm și atunci, în dialogul acesta guvernamental, ni s-a semnalat că, practic, aceste repere în ceea ce privește pensiile stau sub exigența obținerii finanțării europene, chestiune pe care, repet, nu noi am gestionat-o.
Noi suntem Ministerul Justiției, un factor în economia aceasta a Guvernului de legalitate și atunci avem obligația să semnalăm tot ceea ce ține de legalitate și acest lucru l-am făcut”, a mai declarat ministrul.
Rolul avizului CSM și implicațiile pentru Guvern
În interviu, Radu Marinescu a vorbit și despre avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), necesar pentru proiectele legislative din domeniu. Acesta a subliniat că nu toate modificările impun o revenire în fața CSM.
„Dacă proiectul suferă modificări, în anumite condiții, nu este necesar să se mai solicite din nou avizarea”, a afirmat Marinescu.
În contextul verdictului așteptat la CCR, discuția rămâne deschisă asupra consecințelor politice și instituționale. Guvernul și-a asumat răspunderea pentru această lege, iar o eventuală invalidare de către Curte ar putea aduce în discuție stabilitatea executivului condus de Ilie Bolojan.
