Când vor avea loc alegerile pentru Primăria Generală

Bolojan a spus că alegerile pentru Primăria Capitalei ar putea avea loc fie în perioada următoare, posibil până la sfârșitul lunii noiembrie, fie să fie amânate pentru primăvara viitoare, menționând că există diferite opinii în cadrul coaliției. El a precizat că, deși Guvernul ar putea stabili data printr-o Hotărâre de Guvern, consideră că soluția ideală este obținerea unui consens pentru a organiza alegerile în București.

”Alegerile pentru Primăria Generală ar putea să fie în perioada următoare, poate până la finalul lui noiembrie sau ar putea să fie amânate pe primăvară. Aici sunt nişte puncte de vedere în interiorul coaliţiei. Sigur că Guvernul ar putea să vină să forţeze adoptarea unei Hotărâri de Guvern, care să stabilească această dată, dar consider că găsirea unei soluţii printr-un consens este cea mai bună formulă, în aşa fel încât să putem avea alegeri şi în Bucureşti”, a declarat Bolojan.

Premierul a subliniat că un primar ales deține o autoritate mai mare decât unul interimar și că, cu cât alegerile ar avea loc mai curând, cu atât mandatul celui ales îi permite să obțină rezultate mai bune, inclusiv în București. Întrebat despre momentul ideal pentru organizarea scrutinului, premierul a spus că ar fi preferabil cât mai rapid, menționând că termenul legal oferă un cadru, dar că perioadele îndelungate de interimat nu susțin performanța, iar observația se aplică nu doar Primăriei Generale, ci în general.

”Cu cât se fac mai repede, cu atât mai bine. Asta ţine şi de spiritul legii, care spune că ne dă un anumit termen, pe de o parte, dar ţine şi de o realitate practică, provizoratele pe termen lung nu asigură performanţa. Nu e vorba de Primăria Generală, este valabil peste tot”, a mai afirmat Bolojan.

Mai multe formațiuni politice solicită organizarea alegerilor în București, susținând că termenul legal pentru stabilirea datei a expirat la începutul lunii septembrie.

Premierul Bolojan a vorbit și despre tragedia de la Iași

”În primul rând, vreau să transmit încă o dată sentimentul de compasiune acestor familii care şi-au pierdut copiii, pentru că nu este un lucru foarte uşor să treci peste o astfel de tragedie”, a transmis premierul.

El a menționat că sănătatea a beneficiat de cea mai mare creștere bugetară din ultimul deceniu, cu alocări care depășesc 80 de miliarde de lei, însă a subliniat că aceste investiții nu s-au reflectat în mod corespunzător nici în calitatea serviciilor, nici în percepția pacienților asupra sistemului sanitar.

Premierul a precizat că al doilea pachet de măsuri include prevederi menite să eficientizeze funcționarea sistemului de sănătate.

”Este un set de măsuri care să facă sistemul de sănătate mai eficient şi mai orientat către cetăţeni. Pentru că, din câte am înţeles, în fapt, în acest spital, conform rapoartelor care au fost făcute, nu s-au respectat procedurile care ţin de igienă, de curăţenie, de măsuri care să limiteze aceste infecţii. Deci n-au fost circuite respectate, nici conducerea secţiei nu a urmărit poate acest lucru, nici DSP care trebuia să controleze respectarea acestor circuite, a normelor nu a făcut ceea ce a trebuit şi asta trebuie să corectăm în sectorul sanitar”, susţine premierul.

Bolojan a afirmat că, indiferent dacă spitalul era clinic sau nu, lipsa unor contracte de management care să impună standarde clare și absența unor verificări și pârghii directe pot conduce la pierderea controlului asupra instituțiilor mari. El a subliniat că neglijența și lipsa responsabilității în gestionarea zilnică a activităților pot avea efecte extrem de dăunătoare.

Premierul a subliniat că, în cazul spitalului din Iași, deși directorul a demisionat din funcția de conducere, acesta continuă să ocupe postul de director medical, ceea ce poate afecta încrederea pacienților.

”Deci, în afară de a căuta responsabili, cred că responsabilitatea principală e a celor care răspund direct de aceste lucruri. Mai există un efect devastator aici. Este senzaţia oamenilor obişnuiţi care îşi duc copiii la spital că nimic nu se întâmplă, nici măcar după astfel de tragedii. Pentru că doamna director şi-a dat demisia, la cererea ministrului Sănătăţii şi redevine directorul de îngrijiri medicale, directorul medical al acestui spital. Păi toţi oamenii când află aşa ceva se gândesc, ei sunt între ei, sunt blindaţi de contracte şi de tot felul de legături, nimeni nu păţeşte nimic nici măcar după ce mor şapte bebeluşi”, a adăugat Bolojan.