Deșertificarea, una dintre provocările agriculturii din România
Deșertificare în România. România se confruntă cu un fenomen îngrijorător: seceta prelungită și procesul de deșertificare amenință serios producțiile agricole, în special în vestul țării.
La acest moment, grâul, care se află într-o perioadă crucială de dezvoltare, riscă să fie compromis din cauza lipsei de apă în sol. În multe regiuni, lacurile de acumulare sunt aproape goale, iar fermierii nu au posibilitatea să irige culturile.
Potrivit specialiștilor, tot mai multe terenuri agricole din vestul României devin aride, fenomen care se extinde și în alte zone ale țării, cum ar fi sudul.
Deșertificare în România. Vestul țării se usucă
Deșertificare în România. Marinel Horablaga, directorul Stațiunii de Cercetare Lovrin, atrage atenția asupra impactului grav al secetei asupra solului.
”Suntem la doi metri, un metru jumătate adâncime. Îl vezi cât e de uscat? El aici ar trebui să fie apă. Planta trebuie să îl ia de aici. Îl vezi? E beton! E o tendință clară de deșertificare”
Astfel, terenurile agricole din vestul României, care ar trebui să sprijine dezvoltarea agriculturii, sunt tot mai puțin fertile.
Deșertificare în România. Producțiile de grâu se anunță mai slabe
În aceste condiții, România riscă o scădere semnificativă a producției agricole. Horablaga explică că fie boabele vor fi mai mici, fie numărul acestora în spic va fi mult mai redus.
Chiar și în zonele unde au căzut ploi, deficitul de apă acumulat în sol de-a lungul anilor nu s-a recuperat complet, iar fermierii se află într-o situație precară.
”Fie boabele vor fi mai mici, fie numărul de boabe în spic vor fi mai mici, avem senzația că a plouat , dar ploile nu vin atunci când avem noi nevoie de ele”,continuă Marinel Horablaga.
Irigațiile, imposibile din cauza lipsei de apă
O imagine concludentă a situației este dată de măsurarea umidității solului până la adâncimea de 100 de centimetri, unde rădăcinile grâului ar trebui să absoarbă apa.
Din păcate, 75% din terenurile agricole din România sunt afectate de secetă, iar efectele sunt deja vizibile.
În județul Timiș, de exemplu, fermierii au irigat 400 de hectare de porumb, dar lacul de acumulare care alimenta sistemul de irigații este aproape gol.
Inițial, aceștia plănuiau să dubleze suprafața irigată, dar condițiile climatice nu le permit acest lucru.
Meteorologii vin cu avertismente în ceea ce privește prognoza meteo
Daniel Alexandru, agrometeorolog la ANM, adaugă că și condițiile meteorologice recente au contribuit la agravarea situației.
”Venim după o iarnă care nu a fost bogată în precipitații, luna martie a fost pe normalul perioadei, media era undeva la 36,6 litri, și au plouat în medie în țară 42 de litri, însă luna aprilie a adus un deficit”
În fața acestei provocări, autoritățile și fermierii trebuie să adopte soluții pe termen lung pentru a combate deșertificarea și pentru a găsi modalități sustenabile de gestionare a resurselor de apă.
