Georgescu despre situația Ucrainei și implicațiile pentru România
În cadrul emisiunii din 29 septembrie, moderată de Marius Tucă alături de Ion Cristoiu, Georgescu a spus că situația din Ucraina este mult mai complicată decât se preconiza la începutul anului. El a explicat că evoluțiile recente schimbă semnificativ perspectivele pentru România și vecinii săi.
„Ce a fost în decembrie legat de Ucraina nu mai este valabil acum, lucrurile au escaladat într-un mod foarte complicat pentru noi ca oameni, pentru ei ca țară. Cel mai important este că nu ar trebui să mai moară niciun om pentru ceva ce este absurd, pentru că dialogul face foarte mult și el nu a fost pus pe masă”, a spus acesta.
Călin Georgescu a făcut o distincție clară între datele de la sfârșitul anului trecut și situația actuală, subliniind că evoluțiile recente în Ucraina au modificat perspectivele inițiale privind pacea și securitatea regională. El a explicat că factorii politici și militari s-au schimbat semnificativ, iar contextul internațional impune o reevaluare a strategiilor de cooperare și diplomație.
În plus, Georgescu a precizat că condițiile care permiteau dialogul și negocierile pașnice la finalul anului trecut nu mai sunt valabile, ceea ce influențează direct modul în care România și vecinii săi pot reacționa. Declarațiile sale au evidențiat necesitatea unui efort susținut pentru menținerea păcii și protejarea cetățenilor în fața tensiunilor regionale.
„Dacă stau să mă gândesc la ce mașini circulă în România, de-ale lor, noi suntem cei refugiați, cam așa arată lucrurile. Ideea este una singură, vă spun concluziile la ce va fi. Nu mai sunt datele din decembrie, în care pacea se putea realiza, și pot veni și de ce a fost gestul meu de pe 6 decembrie în care am îndemnat la pace.
Ucraina, istoric vorbind, nu a fost un stat. Și pe acest criteriu oamenii au suferit și suferă în continuare, pentru că finalul, pe acest fond și la ce s-a întâmplat la întâlnirea din Alaska și la ce a spus Donald Trump la ONU, probabil că nu pacea ci armele vor fi puse jos cam prin primăvara anului viitor, pacea va fi spre finalul anului viitor, Ucraina va pierde teritorii, probabil că va intra în Uniunea Europeană, dar niciodată în NATO”, a declarat Georgescu.
Georgescu, despre relația României cu Rusia și diplomația globală
Călin Georgescu a explicat că menținerea păcii nu se poate baza doar pe declarații formale, ci necesită un dialog constant și structurat între state. El a precizat că comunicarea deschisă între guverne este esențială pentru prevenirea conflictelor și pentru identificarea unor soluții viabile în contextul tensiunilor regionale.
„Să știți, ca umanitate, ca oameni civilizați, pentru că subliniez, dacă statul român, dacă România nu este civilizație, România este condamnată. Pentru noi, acest deziderat este crucial să îl avem în fața ochilor.
Pe acest fond, în baza diplomației clasice, de manual, a celor grei, de la Washington la Titulescu, la Mircea Malița, baza este una singură. Te ai bine cu toată lumea, în special cu vecinii, unde ai o relație impecabilă, te ai bine cu toate puterile mari și, permanent, ai în fața ta un singur lucru, că pacea este un singur mod în care o țară se poate dezvolta, nu în război”, a mai spus el.
Georgescu a menționat că reacțiile recente ale Occidentului ridică semne de întrebare cu privire la coerența și consistența politicilor externe. El a explicat că modul în care puterile occidentale răspund la evenimentele din Ucraina poate influența direct stabilitatea regională și percepția partenerilor strategici.
„Acest aspect al pseudocivilizației occidentale te pune pe gânduri. Pentru că, ce se întâmplă astăzi, uitați-vă la poziția președintelui Trump: băieți, dacă vreți să continuați, e problema voastră. Pe mine mă interesează pacea. În primul mandat al lui Trump a fost pace”.
Georgescu despre declarațiile lui Donald Trump și sistemul financiar global
El a subliniat că abordarea fostului președinte american a fost calculată și diplomatică, evidențiind modul în care deciziile strategice au fost orientate spre menținerea echilibrului internațional. Georgescu a explicat că această atitudine a permis gestionarea situațiilor tensionate fără implicarea directă a forțelor militare, concentrându-se pe soluții negociate și pe protejarea intereselor partenerilor.
„Din punct de vedere diplomatic: contează ceea ce nu se spune, este important ceea ce nu se vede, este fascinant ceea ce nu se scrie. A scris Donald Trump o carte, Arta Negocierii, este cel care a pus bazele, printr-un mod sarcastic, de a se adresa situației. El nu a spus că America se implică, a spus că dacă vreți continuați voi. Pe mine mă interesează America First, vecinii mei”.
Georgescu a atras atenția asupra schimbărilor globale, subliniind impactul acestora asupra echilibrului economic și politic mondial. El a explicat că noile dinamici între marile puteri pot influența atât securitatea regională, cât și perspectivele de dezvoltare ale statelor mai mici. Totodată, Georgescu a evidențiat importanța monitorizării atente a acestor evoluții pentru a anticipa riscurile și a identifica oportunități diplomatice.
„În mod special, este nevoie să ne uităm cu mare atenție la ce se întâmplă pe arena mondială. Se trece la zona tri-polară: America la pupitru, cu China și Rusia. Să nu uităm că tot sistemul financiar bancar al lumii America l-a creat, dezvoltat, structurat. Intenția vădită și mărturisită de președintele Trump este că se va trece la un alt sistem financiar bancar și se poate trece la un sistem bancar nou: Cuantum System, care va scoate din priză SWIFT, IBAN, tot”, a mai declarat Călin Georgescu.
Georgescu despre Rusia și evoluțiile internaționale
Călin Georgescu a afirmat că dialogul rămâne esențial în menținerea păcii și că teama de conflicte poate fi redusă prin comunicare între state.
„Nu m-aș teme de nimeni pentru că arta dialogului primează. Este imposibil să ajungi la un conflict cât vorbim de o lume civilizată, nu de ceea ce este acum, toate guvernele acestei lumi sunt împotriva popoarelor lumii. Îmi amintește de incendiul de la Notre-Dame: acolo nu s-a dorit distrugerea unei construcții, ci spiritul ei, condiția creștină, și anume cultura, eleganța culturii”, a spus el.
El a făcut referire la importanța culturii și istoriei europene în contextul provocărilor actuale, evidențiind schimbările economice și politice majore.
„Aduceți-vă aminte că cultura pașoptistă a crescut în Franța. Notre-Dame a însemnat dubla măsură: prima avertizare că Europa, după 1990, când producea un sfert din PIB-ul mondial, și acum dacă ajunge la 15% din PIB-ul mondial. Asta arată cu mare elocvență că Europa are o situație foarte grea”.
De asemenea, Georgescu a amintit și despre impactul deciziilor economice globale.
„Trump a precizat la ONU că pe vremea lui Biden au fost investiții în America de 1 trilion, în opt luni de zile au fost investiții de 17 trilioane. Toate lucrurile astea ne aduc în atenție că se depărtează, cei ce dețin puterea astăzi, de cel mai important partener”, a continuat Georgescu.
Motivele gestului de pe 6 decembrie, explicate de Georgescu
Georgescu a precizat că apelul la pace a fost făcut cu gândul la termen lung, vizând stabilitatea și protecția cetățenilor în fața tensiunilor internaționale. El a explicat că astfel de inițiative nu vizează efecte imediate, ci construirea unui cadru durabil de cooperare între state. De asemenea, Georgescu a subliniat că deciziile diplomatice prudente contribuie la prevenirea conflictelor și la consolidarea poziției României pe scena globală.
„Trebuie privit pe termen lung și foarte lung. Am convingerea că numai așa se poate crea o societate, cu pace, nu altfel. Eu am trecut, trec, îmi asum, și nu doream să aibă repercusiuni nimeni. Este și ce se întâmpla cu președintele Trump, care pe 20 decembrie era confirmat în funcția de președinte, ori orice mișcare greșită ar fi avut loc punea România într-o situație foarte delicată. Putea să fie un caz de urgență, NATO intervenea și nimeni nu știa ce se întâmplă”, a încheiat acesta.
