Deficitul bugetar atinge 32 de miliarde de euro, iar creșterea cheltuielilor pune presiune pe stat, avertizează Adrian Negrescu
Analistul financiar Adrian Negrescu a subliniat că rezistența la austeritate este puternică, mai ales în zonele cu influență, care gestionează privilegii, contracte de bunuri și servicii, PNDL și programul Anghel Saligny. Negrescu a precizat că a prezentat o scurtă analiză la Antena 3 CNN.
Ministrul Finanțelor a anunțat că ținta pentru deficitul bugetar este de 8,4% spre finalul anului. Analistul a atras atenția că întrebarea principală rămâne de ce deficitul bugetar nu este afectat de măsurile de austeritate deja luate și de ce pare să crească, ridicând problema unor eventuale majorări de taxe, inclusiv TVA, sau a altor măsuri suplimentare.
La Antena 3 CNN, Adrian Negrescu a explicat că deficitul este foarte mare, aproximativ 32 de miliarde de euro, sumă reprezentând diferența dintre încasările statului din taxe și cheltuielile efective. El a menționat că pentru a acoperi această diferență nu este suficientă majorarea taxelor, acestea putând aduce doar circa 9,5 miliarde de lei pe ultima parte a anului, ceea ce reprezintă o sumă infimă comparativ cu deficitul total.
Negrescu a adăugat că problema nu constă în veniturile în creștere, ci în cheltuielile care au urcat cu 11% după primele șapte luni. Analistul a subliniat că populația trebuie să înțeleagă că situația financiară a statului este dificilă, iar plățile uriașe pentru împrumuturile contractate în ultimii ani pun presiune pe buget. Totodată, el a menționat că perspectivele pentru 2026 ar putea fi mai bune, datorită efectelor pozitive ale pachetelor 1 și 2, care ar putea aduce circa 35 de miliarde de lei în plus la bugetul de stat, alături de reduceri suplimentare de cheltuieli.
România nu poate urma modelul Greciei
Adrian Negrescu spune că a sugera ca România să urmeze modelul Greciei în materie de reforme ar demonstra un cinism economic îngrijorător, pe care îl compară cu celebra expresie: „dacă n-au pâine, de ce nu mănâncă cozonac?”. El a explicat că reformele aplicate în Grecia au constat în vânzarea tuturor bunurilor posibile, reducerea salariilor și pensiilor și restricționarea accesului la conturile bancare, astfel încât cetățenii puteau retrage maxim 60 de euro pe zi.
Negrescu a avertizat că o astfel de austeritate, rigidă și insensibilă la specificul economiei românești – dependentă de consum, vulnerabilă în mediul de afaceri și cu finanțare foarte scumpă – nu ar fi potrivită pentru România.
El a subliniat că Grecia a putut aplica astfel de măsuri pentru că făcea parte din zona euro și avea o structură economică diferită de cea a României, țară cu rating fragil.
România are nevoie de un tip de austeritate adaptat realităților sale
În opinia sa, România are nevoie de un tip de austeritate adaptat realităților sale: să țină cont de sărăcia extremă și dezechilibrele structurale profunde, care nu se regăsesc în Grecia. Negrescu a avertizat că reforme similare cu cele grecești sau argentiniene ar conduce rapid la falimentul statului român și la grave probleme economice.
În plus, el a criticat ideea de a desființa ANAF și a o reinființa sub o structură complet nouă, considerând-o o abordare „din cărți”, nerealistă în contextul românesc. Potrivit lui, aplicarea unor soluții empirice de acest fel ar provoca prăbușirea imediată a statului, având în vedere birocratia severă și rezistența la reforme din România.
