Rectificarea bugetară, pusă vineri în transparență decizională: ținta de deficit urcă la 8,4% din PIB. Nevoile esențiale pentru pensii, salarii și asistenţă socială, acoperite integral
Ministerul Finanțelor va publica vineri proiectul de rectificare bugetară, care va acoperi toate cheltuielile esențiale până la finalul anului, potrivit anunțului făcut de ministrul Alexandru Nazare la Antena 3 CNN. Oficialul a explicat că prin această rectificare vor fi finanțate integral pensiile, salariile și asistența socială, necesarul total fiind estimat la aproximativ 10 miliarde de lei.
În plus, a precizat că și Casa Națională de Asigurări de Sănătate este inclusă în rectificare, cu un buget suplimentar de peste trei miliarde de lei.
Nazare a explicat că proiectul a fost prezentat Comisiei Europene, întrucât România nu a reușit să se încadreze în ținta de deficit de 7,7% din PIB negociată în iulie. Premierul Ilie Bolojan a avansat o nouă țintă de deficit pentru 2025, de 8,4% din PIB, pentru a asigura plata tuturor obligațiilor sociale.
Ministrul Finanțelor a subliniat că această creștere a deficitului a fost negociată cu Bruxelles-ul, fiind considerată necesară pentru a include cheltuielile sociale în buget.
Alexandru Nazare a atras atenția că mai multe ministere și-au epuizat bugetele încă din luna august, ceea ce, în opinia sa, demonstrează că bugetul aprobat la începutul anului nu a fost construit corect. A arătat că cele mai mari cheltuieli rămân cele cu pensiile și salariile din sectorul public, care reprezintă obligații fixe ale statului. Totuși, ministrul a precizat că a încercat să includă în rectificare și zonele legate de investiții, în special acolo unde fondurile PNRR au fost epuizate.
„Prin această rectificare acoperim în integralitate toate nevoile esențiale: pensii, salarii, asistenţă socială. Toate aceste nevoi sunt acoperite, toate trei înseamnă în jur de 10 miliarde. Nu a fost uşor. Vorbim și de Casa de Sănătate, care este și ea inclusă în rectificare cu o sumă de peste trei miliarde. Nu am fi putut să facem acest lucru dacă nu am fi reuşit să negociem o ţintă de deficit care să ne permită să includem aceste cheltuieli.
Economia rectificării, discuțiile esențiale pe rectificare au loc la București, deciziile esențiale pe rectificare se iau la București, dar dat fiind situația economică în care suntem astăzi și supravegherea pe ținta de deficit, țintele esenţiale trebuie explicate în detaliu la Bruxelles, care e un aliat al României în discuțiile pe care România le are cu piețele.
Noi ne-am angajat să facem un deficit de 7, nu sub 8. Așa era trecut în buget la începutul anului. Prin noua ţintă de cheltuieli primare, discuții care au avut loc în iunie, iulie, am ajuns la un deficit de 7,7, care nici el nu putea fi îndeplinit din cauza acestor cheltuieli foarte mari, care atât timp cât există în buget ele trebuie acoperite”, a explicat Alexandru Nazare, joi seară.
Din 2026, bugetele ministerelor se vor realiza digital
Ministrul Finanțelor a mai spus că proiectul de rectificare nu este încă definitiv, existând negocieri în Coaliție. A explicat că sunt patru partide care trebuie să ajungă la un acord, iar fiecare ministru își prezintă argumentele în favoarea propriului buget. A adăugat că preferă să evite conflictele și să caute soluții prin dialog, în contextul presiunii mari de timp.
Alexandru Nazare a precizat că prin această rectificare s-au asigurat în jur de 10 miliarde de lei pentru pensii, salarii și Casa de Sănătate, însă a atras atenția că deficitele cronice din aceste domenii sunt rostogolite de la an la an.
Demnitarul a mai anunțat că, începând cu 2025, va exista o aplicație digitală în care toate ministerele vor încărca datele necesare construcției bugetului, iar din 2026 întregul proces bugetar va fi digitalizat. Nazare a explicat că acest sistem va aduce trasabilitate și viteză în procesarea datelor, precum și o monitorizare mai bună a banului public.
„Sunt cheltuieli cu pensiile și salariile, cheltuielile cu asigurarea salariilor în sectorul public, a cheltuielilor de personal în sectorul pbublic. Acestea sunt cheltuieli fixe. Eu aș vrea să mă raportez la cheltuielile legate de investiţii. Am încercat să acoperim zonele unde aveam împrumut PNRR care era epuizat. O să publicăm mâine proiectul de rectificare, el este încă în negociere.
Nu este așa de simplu și e de înţeles. Suntem patru partide, fiecare ministru își prezintă cauza. Noi analizăm obiectiv fiecare situaţie financiară a fiecărui minister în parte. Nu mă cert, nu cred că rezolv ceva dacă mă cert, încerc să explic. E greu să te cerţi cu mine. În ciuda faptului că sunt nemulțumiți, nu ne certăm, încerc să evit certurile, presiunea timpului și a momentului e atât de mare încât cel mai important e să ne înțelegem bine.
Am asigurat în jur de 10 miliarde pentru aceste zone (pensii, salarii, Casa de Sănătate). Aceste deficite cronice au fost rostogolite de la an la an. Anul viitor avem o aplicație în care toate ministerele vor încărca datele. Din 2026, bugetele se vor face digital. Prin platformă, fiecare încarcă datele. Există o altfel de trasabilitate a documentelor şi o altă viteză de procesare când vrei să faci simulari. Şi o altfel de monitorizare a banului public”, a spus Alexandru Nazare.
Deficitul bugetar ar putea coborî spre 6% din PIB abia spre finalul lui 2026
Ministrul Finanțelor a prognozat că până la sfârșitul anului 2026 deficitul bugetar ar putea coborî spre 6% din PIB, ceea ce ar însemna o presiune mai mică de finanțare. Acesta a afirmat că actualul nivel de deficit, de 8,4% din PIB, reprezintă echivalentul a aproximativ 260 de miliarde de lei și că statul resimte o presiune de finanțare semnificativă.
În final, Nazare a arătat că deficitul ridicat este un simptom al lipsei de disciplină fiscal-bugetară și al faptului că bugetele nu sunt construite pe reguli și proceduri clare. El a adăugat că nu există o prioritizare suficientă a finanțărilor, acestea fiind împărțite pe multe programe fără analize riguroase privind efectele și calitatea proiectelor finanțate.
„Cuantumul cu care crește datoria publică nu mai este atât de mare. Ţinta de deficit, de 8,4% din PIB este echivalentul pe care trebuie s-o obţinem de 260 de miliarde. Există presiune de finanţare. În 2026, revenind spre o ţintă de 6%, şi nivelul de finanţare va scădea.
Deficitul e un simptom al faptului că nu suntem destul de discipilnaţi din punct de vedere fiscal-bugetar, că nu stim să construim bugete precise, cu reguli clare, cu proceduri clare. Nu ştim să facem prioritizarea finanțărilor.
Împărțim finanțări pe foarte multe programe fără să facem analize foarte clare pe fiecare tip de finanțare în parte, care au avut efect, ce înseamnă calitatea proiectului”, a încheiat Alexandru Nazare.
