Eugen Rădulescu avertizează că România riscă să ajungă în situația Greciei
Eugen Rădulescu a subliniat că o creștere semnificativă a gradului de colectare a TVA ar putea reduce presiunea fiscală și ar evita noi majorări de impozite. El a explicat că TVA-ul este cel mai ușor impozit de aplicat și că efectele sale se văd imediat, însă are ca efect secundar inflația și reducerea puterii de cumpărare.
Totuși, a spus că, în prezent, lucrurile se pot stabiliza pe o cale onorabilă, fără a fi nevoie de măsuri extreme.
„Dacă avem această creștere semnificativă, nu un procent, două procente la încasarea TVA-ului, atunci avem o mare șansă ca să nu fie nevoie de alte majorări de impozite. Dacă nu se întâmplă asta, e inevitabil să se întâmple majorări de impozite.
Să știți că până la urmă TVA-ul este cel mai ușor de aplicat impozit. Este impozitul care se aplică cum ar veni, de azi pe mâine, la toată lumea, se aplică, iar efectele se văd imediat. Sigur, există și inflație pe care o ai, din asta, există o scădere a puterii de cumpărare, dar eu n-aș merge până acolo în acest moment.
Eu zic în acest moment că lucrurile pot să se așeze pe o cale onorabilă, fără să ajungem acolo”, a spus Eugen Rădulescu la Antena 3 CNN.
Există un pericol de depreciere masivă a leului și o lipsă de bani pentru plata pensii și salarii
Consilierul guvernatorului BNR a precizat că, în lipsa unor măsuri responsabile, România ar putea ajunge mult mai rău decât în prezent, riscând depreciere valutară puternică și lipsa resurselor pentru plata salariilor și pensiilor.
El a punctat că, dacă autoritățile nu își fac treaba cu seriozitate, România ar putea ajunge în aceeași situație prin care a trecut Grecia.
„Putem ajunge mult mai rău (n.r. – decât TVA-ul de 24%). Riscăm depreciere de curs puternică, riscăm să nu mai avem bani pentru salarii, pentru pensii.
Ne putem uita la ce s-a întâmplat în Grecia și aici am fi dacă nu reușim să fim oameni serioși și să ne facem treaba”, a subliniat el.
Prognoza BERD arată o scădere a estimărilor de creștere economică pentru România
Avertismentele vin pe fondul noilor prognoze ale Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), care a revizuit în scădere estimările de creștere economică pentru România. Conform raportului publicat joi, creșterea PIB este estimată la doar 0,9% pentru 2025, în scădere de la 1,6% cât era prevăzut în luna mai.
Pentru 2026, BERD anticipează o redresare la 1,6%, însă sub nivelul anterior estimat, de 2,4%.
Factorii care au frânat economia românească în perioada 2024–2025
Datele arată că expansiunea economică a încetinit vizibil în 2024, când PIB-ul a crescut doar cu 0,8%. Industria, serviciile și construcțiile au pierdut din ritm, iar agricultura a fost afectată grav de secetă. În primul semestru din 2025, creșterea medie anuală a fost de 1,4%, influențată de scăderea ritmului de creștere a salariilor, deteriorarea balanței externe și declinul industriei.
În schimb, investițiile au început să se redreseze, iar agricultura este așteptată să revină pe plus. Raportul BERD menționează însă că instabilitatea politică din prima jumătate a lui 2025 și măsurile de austeritate fiscală, estimate la 5,5% din PIB pentru următorii doi ani, au afectat încrederea mediului de afaceri.
Deficitul bugetar este ridicat și inflație este peste media europeană
Deficitul fiscal din primul semestru al acestui an, de 3,6% din PIB, indică un nivel anual apropiat de 8%, mai mic decât cel de 9,3% înregistrat în 2024, dar încă foarte ridicat. Liberalizarea pieței energiei din iulie 2025 și majorarea TVA și accizelor din august contribuie la inflația estimată la 8,8% la final de an, mult peste media Uniunii Europene.
BERD estimează că economia României va continua să crească modest, cu 0,9% în 2025 și 1,6% în 2026, susținută de absorbția fondurilor europene. Principalele riscuri rămân însă legate de exporturile slabe și de reducerea investițiilor publice.
