Inflația rămâne peste așteptări și influențează deciziile BNR
Într-un interviu acordat Antena 3, reprezentantul BNR a explicat că datele recente arată o inflație peste nivelul estimat în vară, când banca centrală prognoza 9,2% pentru trimestrul al treilea și 8,8% la finalul anului. Evoluția din ultimele luni indică însă că rata ar putea ajunge în jurul pragului de 10%, cu șanse să îl și depășească.
„Există o prognoză BNR din august. La acea vreme, prognozam o inflaţie de 9,2% pentru trimestrul III şi 8,8% pentru finalul anului. După aceste şocuri, se pare că vom observa o rată a inflaţiei ceva mai ridicată, se pare că se va apropia de 10%, posibil să o depăşească uşor”, a declarat Cristian Popa.
Oficialul a precizat că intervalul în care populația se va confrunta cu prețuri ridicate nu se va încheia curând, estimând o durată de aproximativ 12 luni. Potrivit acestuia, după această perioadă, inflația ar urma să scadă mai vizibil, dar până atunci presiunea asupra bugetelor familiilor va rămâne prezentă.
„ Vom avea 12 luni de inflaţie ridicată, „cocoaşa” aşa cum a denumit-o în termeni plastici domnul guvernator, după care rata inflaţiei va coborî abrupt. Lupta cu inflaţia va continua, asta facem la BNR, luptăm cu inflaţia. Observăm că cea mai ridicată rată de creştere este la subcomponenta serviciilor. Şi trebuie să legăm acest aspect de piaţa muncii. Prin natura lor, serviciile conţin multă muncă, iar piaţa muncii vine după ani buni de tensionare, ani în care salariile au crescut cu 15% în medie”, a spus reprezentantul BNR.
Potrivit acestuia, creșterea cea mai vizibilă este în zona serviciilor, unde presiunea vine din evoluția pieței muncii și din creșterile salariale susținute din ultimii ani.
Cristian Popa explică efectele posibile ale unei noi creșteri de TVA
Întrebat despre scenariul majorării cotei TVA, Cristian Popa a subliniat că analiza BNR arată un impact mai mare decât se estima inițial.
„Îmi este mult mai uşor să comentez ceea ce s-a observat deja. Am observat o creştere a preţului electricităţii mai mare decât era prognoza iniţială, iar legat de creşterea de TVA am observat o rată de transfer mai mare decât ne aşteptam iniţial a creşterii TVA în preţul de la raft, în special la servicii”, a explicat oficialul.
Astfel, o eventuală modificare a taxei ar putea alimenta din nou inflația, cu efect direct asupra consumatorilor.
Discuțiile politice despre introducerea unui impozit progresiv au fost comentate de Cristian Popa strict dintr-o perspectivă personală.
„Tot ce pot comenta, în nume personal, ca economist de dreapta, este că mă uit la un model de creştere bazat mai degrabă pe taxe mici. Cred că e bine să suţinem succesul, chiar dacă acest succes înseamnă să fii bine plătit. Nu trebuie să fii pedepsit pentru salariul mare, va trebui să avem cât mai mulţi români cu salarii mari, dar aceasta este o opinie personală”, a spus membrul CA al BNR.
Cristian Popa discută perspectivele pentru dobânzi și credite
În privința dobânzilor, Popa a transmis că, având în vedere nivelul ridicat al inflației, nu există în acest moment spațiu pentru o relaxare a politicii monetare. Oficialul a explicat că reducerea dobânzilor ar putea fi luată în calcul abia atunci când rata inflației va începe să scadă vizibil, estimativ la mijlocul anului viitor. Până atunci, menținerea dobânzilor ridicate rămâne principalul instrument al BNR pentru temperarea presiunilor inflaționiste.
„Cu o inflaţie care se pare că se apropie de o cifră cu 2 cifre, este greu să vorbim despre reduceri de dobândă de politică monetară anul acesta. Undeva la mijlocul anului viitor, rata inflaţiei ar trebui să scadă, poate atunci s-ar putea deschide subiectul”, a afirmat acesta.
Pentru populație, mesajul transmis de oficialul BNR rămâne unul de prudență. Popa a recomandat ca românii să își gestioneze cu atenție cheltuielile și să păstreze rezerve financiare pentru situații neprevăzute, într-o perioadă marcată de creștere economică redusă și inflație ridicată.
„Prudenţa nu este de evitat. E bine să avem bani albi pentru zile negre, îmi place să spun acest lucru. Asta cred. Să fim atenţi, operăm într-o perioadă în care avem 2 ani cu creştere economică redusă”, a adăugat reprezentantul BNR.
Riscul unei recesiuni și rolul fondurilor europene
Cristian Popa a precizat că BNR nu prognozează o recesiune, dar scenariul nu poate fi exclus.
„Nu prognozăm recesiune, dar nici nu o putem exclude. Ce prognozăm este o rată de creştere pozitivă a economiei între 0 şi 1%, mai degrabă în partea de sus a intervalului. Această creştere e foarte dependentă de absorbţia fondurilor europene, fondurile europene în special PNRR”, a explicat oficialul.
El a arătat că aceste resurse financiare sunt esențiale pentru a susține economia.
„Cheia este absorbţia cât mai mare a fondurilor din PNNR. Am fi fost mult mai aproape de recesiune fără fonduri europene. Este o perioadă de tranziţie, cu o creştere economică mai redusă, în care salariile probabil nu vor creşte cum creşteau anii trecuţi”, a adăugat Popa.
Stabilitatea cursului valutar, un obiectiv prioritar
Referindu-se la fluctuațiile cursului de schimb, Cristian Popa a explicat că BNR urmărește permanent menținerea stabilității financiare. Oficialul a precizat că intervențiile băncii se realizează atât prin declarații publice, cât și, ocazional, prin acțiuni directe, pentru a limita efectele deprecierii asupra prețurilor bunurilor și serviciilor.
„Considerăm că o creşetere a cursului nu deziderabilă. Nu comentăm operaţiunile zilnice. Urmărim această stabilitate a cursului atât prin intervenţii vocale, cât şi din când în când prin alte intervenţii pe care nu le publicăm”, a spus oficialul.
El a explicat că deprecierea monedei naționale reprezintă o preocupare pentru BNR, deoarece influențează direct prețurile bunurilor și serviciilor din țară. Popa a menționat că, atunci când leul se depreciază cu 1%, prețurile cresc în medie cu aproximativ 0,3%, fiind cea mai ridicată rată din regiune. Această dinamică justifică atenția constantă a băncii față de evoluția cursului valutar.
„Atunci când cursul se depreciază cu 1%, în medie bunurile şi serviciile din România se depreciază cu aproximativ 0,3%. Este cea mai ridicată rată din regiune de aceea suntem atenţi la curs.”
În ceea ce privește adoptarea monedei unice europene, Cristian Popa a subliniat că România are încă de făcut pași importanți.
„România respectă un criteriu din cele cinci. E nevoie de progres. Pe partea de deficit fiscal, România ar trebui să aibă un deficit de sub 3% pentru a putea fi considerată să intre în zona euro. Trebuie să ne punem finaţele în ordine şi după aceea să fim acceptaţi în acest club select”, a declarat membrul CA al BNR.
