Măsurile fiscale care au contribuit la creșterea inflației și care sunt perspectivele pentru 2026
Valentin Lazea a declarat că nivelul actual al inflației este influențat în mare parte de liberalizarea prețurilor la energia electrică, care a adăugat 2,2 puncte procentuale. La acestea se adaugă majorarea TVA, cu un impact de 1,6 puncte procentuale, și creșterea accizelor, care a adus un plus de 0,4%. Toate aceste măsuri au însumat o creștere a inflației de 4,2 puncte procentuale.
El a spus că aceste decizii au fost inevitabile pentru Guvern, în încercarea de a reduce deficitul bugetar. Potrivit explicațiilor sale, efectele acestor măsuri se vor disipa în următoarele 12 luni, iar în august anul viitor inflația ar putea ajunge în jur de 4%. Până în decembrie 2026, aceasta ar putea scădea chiar spre 3,5%, dar doar dacă va fi implementat complet pachetul fiscal, inclusiv înghețarea salariilor din sectorul public.
Lazea a adăugat că în aprilie 2026 va urma un alt șoc inflaționist, determinat de liberalizarea prețurilor la gaze, cu un impact estimat la 0,6 puncte procentuale. Totuși, chiar și cu acest efect, prognoza generală rămâne una de reducere a inflației.
„Trebuie să spun că nivelul actual al inflației de 9,9%, care este foarte ridicat, se datorează în mare măsură liberalizării prețurilor la energia electrică, care a contribuit cu 2,2 puncte procentuale la creșterea inflației, majorării TVA, care a contribuit cu 1,6 la creșterea inflației, și majorării accizelor, care a contribuit cu 0,4% la inflație. Astfel, toate aceste trei măsuri, care au fost inevitabile pentru Guvern cu scopul reducerii deficitului, au contribuit la o creștere a inflației de 4,2.
Trebuie să avem răbdare ca națiune și să așteptăm următoarele 12 luni până când acest efect se va disipa, deoarece în august, anul viitor, efectul acestor trei măsuri va dispărea, iar inflația va scădea net la aproximativ 4%.
Oamenii trebuie să fie răbdători, să înțeleagă că va deveni mai suportabil. Va urma un alt șoc în aprilie 2026, când va avea loc liberalizarea prețurilor la gaze, iar impactul va fi probabil de aproximativ 0,6 asupra creșterii inflației. Dar, per ansamblu, până în decembrie anul viitor, inflația ar trebui să scadă la aproximativ 3,5%, cu condiția implementării complete a pachetului fiscal, inclusiv înghețarea salariilor din sectorul public. Și pentru că creșterea economică este atât de aproape de zero, nimeni nu vrea să fie învinovățit pentru împingerea economiei în recesiune”, a spus Lazea.
Impactul tarifelor comerciale americane asupra României
Oficialul BNR a vorbit și despre efectele tarifelor comerciale impuse de Statele Unite. El a menționat că aceste tarife vor reduce anual PIB-ul României cu aproximativ 0,2 – 0,3%, un impact considerat nesemnificativ. În ceea ce privește inflația, Lazea a precizat că efectele tarifelor americane ar putea fi neglijabile, deoarece importurile din SUA nu vor fi taxate suplimentar.
Economistul-șef a afirmat că România, asemenea celorlalte state din Uniunea Europeană, se confruntă cu tarife de 15% pentru majoritatea produselor, cu excepția oțelului și aluminiului, unde taxele ajung la 50%. El a apreciat abordarea Comisiei Europene, condusă de Ursula von der Leyen, care a evitat un conflict comercial cu Statele Unite.
Lazea a subliniat și importanța cooperării României cu statele europene, inclusiv în domeniul apărării. El a menționat parteneriatele existente cu firme internaționale: Otokar din Turcia pentru vehicule blindate, Leonardo din Italia pentru transportoare aeriene Spartan și Rheinmetall din Germania pentru praf de pușcă și drone. În opinia sa, aceste colaborări vor stimula nu doar industria de apărare, ci și sectoare conexe din economie.
„Trăim în vremuri nefericite, cu tarife în creștere și cu o deglobalizare care prinde contur. Dar, la fel ca toate celelalte țări din UE, România se confruntă cu tarife americane de 15% pentru toate produsele, cu excepția oțelului și aluminiului, pentru care tarifele sunt de 50%.
În cazul nostru, acest lucru va duce la o scădere a PIB-ului anual de aproximativ 0,2 – 0,3% pe an, ceea ce nu este foarte semnificativ, în timp ce impactul tarifelor asupra inflației ar putea fi neglijabil, deoarece importurile din Statele Unite nu vor fi supuse unor tarife mai mari. În acest sens, aș dori să laud abordarea doamnei Ursula von der Leyen și a Comisiei Europene, care au fost foarte criticate. Imaginați-vă ce s-ar fi întâmplat dacă ar fi început un război tarifar cu administrația americană.
În contextul actual, cred că o cooperare sporită a României cu statele UE este singurul răspuns posibil împotriva opoziției naționaliștilor și populiștilor. În ceea ce privește domeniul apărării, România își revitalizează industria de apărare prin cooperarea cu diferiți actori importanți. De exemplu, cu firma turcească Otokar pentru vehicule blindate, cu firma italiană Leonardo pentru transportoare aeriene Spartan, cu firma germană Rheinmetall pentru praf de pușcă, precum și pentru drone și așa mai departe. Cred că această revitalizare a industriei militare va impulsiona multe alte industrii, atât în amonte, cât și în aval”, a subliniat Valentin Lazea.
