Banca Centrală a Rusiei reduce dobânda cheie la 17% pe fondul încetinirii economiei
Banca Centrală a Rusiei (BCR) a anunțat o scădere a dobânzii de referință cu un punct procentual, la 17%, în contextul presiunilor tot mai mari venite din partea companiilor și al semnelor de încetinire economică.
„Economia continuă să regăsească o traiectorie de creştere echilibrată. Creşterea creditării a accelerat în ultimele luni”, a transmis instituția într-un comunicat, adăugând însă că „aşteptările inflaţioniste rămân ridicate”.
După doi ani de expansiune bazată pe cheltuielile militare masive, Rusia se confruntă acum cu încetinirea ritmului de creștere. În trimestrul al doilea, PIB-ul a avansat doar cu 1,1% față de aceeași perioadă din 2024, când depășea 4%.
Cheltuielile statului au crescut cu peste 75% de la începutul invaziei din Ucraina, în februarie 2022. Acestea au alimentat inflația, care rămâne peste 8%, de două ori mai mult decât ținta oficială. Pentru a o controla, banca centrală ridicase dobânda până la un maxim de 21% anul trecut.
Presiuni asupra politicii monetare
Companiile mari din Rusia au cerut de luni întregi o reducere a costului creditului, susținând că dobânda ridicată frânează investițiile și agravează deficitul de forță de muncă, după mobilizarea pe front și exodul de populație.
De asemenea, finanțele publice resimt presiuni din cauza scăderii veniturilor din energie. Deficitul bugetar pe primele opt luni a ajuns la circa 50 de miliarde de dolari (2% din PIB), de trei ori mai mare decât anul trecut. Fondul de rezervă, care a permis până acum acoperirea golurilor, a scăzut la 48 de miliarde de dolari, jumătate față de nivelul de dinaintea războiului.
Banca Centrală a anunțat că va menține „condiţii monetare suficient de stricte pentru a aduce inflaţia la nivelul ţintă în 2026”.
Între timp, Moscova încearcă să gestioneze impactul noilor presiuni externe. Oficialii de la Kiev și Washington urmăresc reducerea veniturilor rusești din energie, iar tarifele comerciale suplimentare anunțate recent de SUA sporesc incertitudinile asupra pieței.
Kremlinul anunță o „pauză” în negocierile de pace cu Kievul
Kremlinul a transmis vineri că negocierile de pace dintre Rusia și Ucraina, menite să pună capăt conflictului declanșat în 2022, se află „în pauză”. Nicio dată nu a fost stabilită pentru o nouă rundă de discuții, ceea ce alimentează percepția unui blocaj diplomatic prelungit, transmite Reuters.
„Canalele de comunicare există, sunt bine stabilite. Negociatorii noştri au posibilitatea de a comunica prin aceste canale, dar, pentru moment, putem vorbi mai degrabă de o pauză”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Declarația confirmă că, deși există linii de dialog deschise, ele nu sunt folosite pentru negocieri substanțiale, iar lipsa unei agende concrete lasă procesul suspendat pe termen nedefinit.
Negocierile de la Istanbul, fără progres real
Cea mai recentă tentativă notabilă de apropiere a avut loc la Istanbul, la începutul acestui an. Discuțiile purtate atunci nu au produs un acord de fond, singurul rezultat concret fiind o înțelegere limitată pentru schimburi de prizonieri de război. Dincolo de acest episod, rundele ulterioare s-au rezumat la contacte fragmentare și la încercări de mediere prin canale diplomatice, fără să se ajungă la un calendar pentru reluarea tratativelor.
Pe scena internațională, președintele american Donald Trump și-a asumat rolul de mediator între Moscova și Kiev. Liderul de la Washington dorește o încheiere rapidă a ofensivei rusești declanșate în 2022, însă inițiativa sa se confruntă cu dificultăți majore. În pofida presiunilor exercitate de Statele Unite și de aliații occidentali, pozițiile celor două tabere rămân fundamental opuse și blochează orice perspectivă de compromis.
Condiții considerate imposibile de ambele părți
Moscova insistă asupra demilitarizării și capitulării Ucrainei, precum și asupra recunoașterii regiunilor revendicate, deși acestea nu sunt controlate integral de armata rusă. Kievul consideră aceste cerințe inacceptabile, întrucât ar echivala cu pierderea suveranității, și cere în schimb garanții ferme de securitate din partea partenerilor occidentali. Autoritățile ucrainene susțin că, chiar și în ipoteza unui acord, Rusia ar continua să reprezinte o amenințare militară directă.
Anunțul Kremlinului subliniază stagnarea procesului de negociere și accentuează incertitudinea privind viitorul conflictului. În lipsa unor concesii reciproce, șansele pentru o reluare a discuțiilor rămân minime, iar consecințele se resimt atât pe plan regional, prin menținerea tensiunilor de securitate în Europa de Est, cât și la nivel global, prin impactul asupra relațiilor internaționale și al stabilității piețelor.
