În perioada mai-iulie 2023, românii au întâmpinat creșteri semnificative: pâinea și laptele s-au scumpit cu 15%, brânza cu 27%, ouăle cu 29%, carnea de pui cu 14%, carnea de porc cu 16%, fructele cu 20%, cartofii cu 33%, zahărul cu 55%, iar untul cu 31%. În acel moment, puterea de cumpărare a scăzut cu 15% în medie și chiar cu 22% în rândul persoanelor cu venituri reduse, potrivit estimărilor realizate de PSD.
PSD avertizează că eliminarea măsurii ar putea duce la scumpiri și tensiuni sociale
Plafonarea prețurilor alimentelor, combinată cu plafonarea utilităților, a stabilizat piața și a temperat inflația. Inflația la bunuri alimentare a ajuns la 1,1%, iar inflația generală a coborât de la 10,3% la 4,9%, în condițiile în care BNR estimează că fără aceste măsuri ar fi urcat la 15%. Măsurile au sprijinit, de asemenea, producția internă de carne, lapte și alte produse de bază, prin programe de finanțare de 22,4 miliarde de lei pentru agricultură, pescuit și industria alimentară.
PSD avertizează că eliminarea plafonării ar putea determina o nouă creștere accelerată a prețurilor, cu o inflație estimată între 13% și 15%. Scăderea puterii de cumpărare ar afecta în special românii cu venituri mici, unde cheltuielile pentru hrană și energie sunt ridicate. Peste un milion de persoane ar putea ajunge în risc de sărăcie și excluziune socială, iar consecințele s-ar putea traduce în tensiuni sociale și instabilitate politică în 2026.
Florin Barbu avertizează că eliminarea plafonării ar putea determina o inflație de aproape 15%
Un avertisment similar a sosit și de la ministrul Agriculturii, Florin Barbu. Acesta a subliniat că eliminarea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază ar putea determina o inflație de aproape 15% până la sfârșitul anului. Aceasta ar reprezenta o nouă lovitură pentru români, deja afectați de scumpiri la multe produse și servicii.
Barbu a subliniat că, de la introducerea plafonării în 2023, prețurile alimentelor au scăzut semnificativ, iar inflația generală a fost redusă la jumătate. Datele Institutului Național de Statistică arată că, în decembrie 2022, inflația era de 15,5%, iar după implementarea plafonării la alimente și energie, aceasta a coborât la 6,5% în 2023 și la 5,5% în 2024.
Ministrul Agriculturii avertizează că renunțarea la plafonare ar avea un impact imediat asupra prețurilor și ar putea readuce inflația aproape de 15% până la finalul anului. Florin Barbu a atras atenția că politicienii care vor lua o astfel de decizie vor trebui să răspundă pentru efectele asupra ratei inflației și asupra puterii de cumpărare a românilor.
„Eu pot să vă dau nişte date. Încă din anul 2023, de când am preluat portofoliul Ministerului Agriculturii, am venit cu acest mecanism de plafonare a adaosului. Ştim cu toţii şi avem datele, sunt publicate de către Institutul Naţional de Statistică, în decembrie 2022, inflaţia era undeva la 15,5%. În anul 2023, când am introdus plafonarea adaosului comercial la alimente, dar şi plafonarea la energie, inflaţia a ajuns undeva la 6,5%. În anul 2024, acest mecanism a adus o inflaţie de doar 5,5%.
Haideţi să ne uităm, în momentul de faţă, cât este inflaţia şi eu vă spun sincer şi am spus-o şi o repet încă o dată, că eliminarea plafonării adaosului comercial va duce la o inflaţie, până în luna decembrie, de aproape 15%. Cred şi sunt convins şi avem responsabilitatea ca oameni politici, că, dacă se întâmplă acest lucru, cineva trebuie să răspundă pentru aceste lucruri”, a avertizat Florin Barbu.
