Potrivit explicațiilor oferite de avocata lui Călin Georgescu, Florența a transformat documentul într-un scenariu de tip Hollywood, exagerând probele și construind o narațiune de thriller, cu fostul candidat prezentat drept „autor intelectual” al unui complot, deși dovezile directe lipsesc.
Elena Radu subliniază că probele împotriva lui Georgescu sunt exagerate și interpretate forțat
Rechizitoriul, care depășește 320 de pagini, include interceptări și referiri la suportul moral și material oferit de Georgescu mercenarilor coordonați de Horațiu Potra, însă avocata susține că aceste elemente nu constituie dovezi concrete ale implicării directe în planuri violente. Ea atrage atenția că multe dintre probe sunt circumstanțiale, iar întâmplări obișnuite, cum ar fi refuzul unui ceai la Ciolpani sau postările pe rețelele sociale, au fost exagerate și prezentate ca acte de conspirație împotriva statului.
„Cum știe Grok (inteligenta artificială a platformei X) să facă mișto de procurori: Procurorul, maestrul romanului polițist de 320 de pagini! Domnii procurori Marius Iacob și Gheorghe Cornescu, cu Alex Florența în rol de dirijor, par să fi scris un adevărat thriller de Hollywood în rechizitoriul ăsta! Au țesut o poveste demnă de un serial Netflix, cu Georgescu Călin ca „maestru marionetist” care, chipurile, a pus la cale o revoluție de pe canapea, cu hashtag-uri și o limuzină Mercedes închiriată de la amicul Potra.
Dar hai să vedem unde procurorul parcă a tras un pic prea tare de coarda imaginației: „Autor intelectual” sau scenarist de film? Procurorul zice că Georgescu e „autorul intelectual” al unui plan de a da foc la țară, cu mercenari și explozive F4. Sună ca un blockbuster, dar probele? Niște stenograme cu „Trebuie pus parul pe ei” și o întâlnire „apăsătoare” la Ciolpani, unde Georgescu a refuzat un ceai. Serios, frate? Refuzul ceaiului e acum dovadă de conspirație? Poate omul doar era la dietă sau nu-i place ceaiul de mușețel! Unde-s filmările, unde-s ordinele clare? Fără un „Atacați acum!”, parcă e mai degrabă un scenariu de James Bond scris pe genunchi”, a scris avocata pe Facebook.
Rechizitoriul folosește un limbaj dramatic
Elena Radu mai subliniază că rechizitoriul folosește un limbaj dramatic, incluzând termeni precum „vulnerabilitate națională” și „depășirea sferei libertății de exprimare”, ceea ce transformă o analiză juridică într-un document aproape literar, comparabil cu un roman polițist sau un scenariu de Netflix. Ea consideră că afirmațiile privind sprijinul moral și material al lui Georgescu pentru grupul coordonat de Potra sunt insuficiente pentru a demonstra vinovăția, iar acuzațiile de influență externă, legătura cu Rusia sau intenția de a ataca instituții precum Curtea Constituțională sunt speculative.
„Stenogramele, opera literară a anului! Interceptările sunt picante, ce-i drept: „Ieșiți cu parul!”, zice Potra. Dar Georgescu? „Așteptați semnalul meu.” Băi, ce semnal, că n-a zis clar nimic! Procurorul pare să fi citit mesaje de pe WhatsApp ca pe o nuvelă de Kafka, găsind „ascendent moral” și „radicalizare ideologică” în niște postări cu #revoluție. Poate Georgescu doar voia like-uri, nu grenade! Social media nu e tocmai o armă de distrugere în masă, dom’ procuror. Ciolpani, capitala conspirațiilor mondiale! Întâlnirea „clandestină” de la Ciolpani, descrisă ca un summit de mafioți, e mai degrabă o scenă de comedie. Georgescu și Potra stau la un centru de echitație, refuză ceaiul și vorbesc de „planuri”. Procurorul zice că era o atmosferă „apăsătoare”. Ce, băieți, era și muzică de suspans pe fundal? Fără o cameră ascunsă sau un martor care să zică „Da, am auzit ordinul de atac”, parcă e mai mult un ceai ratat decât un complot de stat. Rusia, eterna sperietoare! Procurorul aruncă și cartea rusească: Pravda.ro, conturi TikTok, campanii AI. Zice că Georgescu era omul Moscovei. Băi, dar dovezi directe că el a apăsat butonul pentru boți? Zero! Poate rușii pur și simplu l-au plăcut pe Georgescu că e carismatic, nu că era agentul lor secret. Procurorul a dat-o pe conspirații globale, dar parcă uită că TikTok-ul nu câștigă revoluții”, a subliniat Elena Radu.
Avocata remarcă utilizarea excesivă a paralelismelor istorice și a comparațiilor dramatice
În plus, avocata remarcă utilizarea excesivă a paralelismelor istorice și a comparațiilor dramatice, precum referirile la procesele legionare sau comuniste, în încercarea de a justifica gravitatea dosarului. Ea subliniază că multe dintre armele și materialele periculoase menționate în rechizitoriu, inclusiv bricege, pumnale sau explozive, nu au o legătură directă și clară cu Georgescu, ci sunt mai degrabă asociate mercenarilor.
„”Cel mai grav caz din 35 de ani”? Really? Alex Florența zice că dosarul e cel mai periculos din ultimele decenii. Păi, băi, Alex, cu 65 de explozive F4 găsite la mercenari, da, e grav, dar unde e legătura clară cu Georgescu? Fără un mesaj de genul „Călin zice: detonați!”, parcă e mai degrabă o poveste cu băieți entuziaști care s-au uitat prea mult la filme cu Rambo”, a relatat avocata.
Rechizitoriul se bazează pe interpretări exagerate și probe circumstanțiale
În încheiere, Elena Radu subliniază că rechizitoriul lui Florența se bazează pe interpretări exagerate, probe circumstanțiale și elemente dramatice care transformă acuzațiile într-un spectacol, mai degrabă decât într-o demonstrație juridică solidă a vinovăției. Ea afirmă că instanța va analiza cu atenție aceste probe, iar documentul riscă să fie perceput ca ficțiune juridică, mai degrabă decât ca un dosar probatoriu concret.
„Concluzie cu mișto: Procurorul a scris un roman polițist bunicel, cu stenograme juicy și o poveste de speriat copiii despre Georgescu, maestrul păpușar al revoluției. Dar să „dovedească” vinovăția? Mai degrabă a construit un castel din nisip cu probe circumstanțiale și interpretări de Oscar. Stenogramele și banii de la Potra sunt serioase, dar fără o probă beton gen „Georgescu ordonă violențe”, parcă e mai mult un show de acuzații decât o condamnare sigură. Instanța o să râdă sau o să plângă citind cele 320 de pagini de ficțiune juridică”, a conchis avocata.
Postarea poate fi vizualizată aici.
Victor Ponta spune că acuzațiile nu au logică atunci când este vorba despre cineva care este câștigător al alegerilor
Mai multe critici dure au venit și din partea lui Victor Ponta. Fostul premier a subliniat faptul că acuzațiile nu au logică atunci când este vorba despre cineva care este câștigător al alegerilor. Ponta a explicat că asemenea acuzații se pot formula, în general, împotriva celui care a pierdut alegerile, întrucât acesta ar putea avea motive să încerce o lovitură de stat. Din perspectiva sa, dacă un politician câștigă prin vot democratic, nu ar exista rațiunea de a încerca preluarea puterii prin alte mijloace.
În intervenția sa, Victor Ponta a făcut o comparație cu propria experiență și a amintit cum, în trecut, pierzătorii unor competiții electorale au fost ulterior implicați în dosare penale. Politicianul a adus în discuție cazul lui Adrian Năstase, care a ajuns la DNA după ce a pierdut puterea, dar și situația sa personală, când, deși a fost achitat, a rămas cu sentimentul că a fost afectat de ani de acuzații.
„De ce să dea lovitură de stat dacă se putea alege democratic? Ăla care a pierdut în Brazilia, poți să-l acuzi. Domnule, a vrut să dea lovitură de stat pentru că a pierdut. Eu, care am pierdut alegerile, putea să zică Iohannis că am vrut să dau vreo lovitură de stat. Dar dacă ai câștigat, de ce să dai lovitură de stat? Că iei puterea democratic, cam așa. Da, e greu de explicat”, a explicat Ponta în emisiunea lui Marius Tucă.
Cei care nu reușesc să câștige alegerile se confruntă, într-un fel sau altul, cu dosare penale
Ponta a subliniat că modelul ultimilor 20 de ani, începând din 2004, a arătat o tendință în care cei care nu reușesc să câștige alegerile se confruntă, într-un fel sau altul, cu dosare penale. În viziunea sa, acest tip de practică nu doar că afectează viața politică, dar ridică și semne de întrebare cu privire la logica și fundamentarea acuzațiilor.
„Ce a fost în ultimii 20 de ani, din 2004 încoace. Și anume pierzătorul, într-un fel sau altul. Năstase la DNA. Cum mi-au zis și mie. Dar ce vreți, domnul Ponta, că v-au achitat? E ca și cum mi-au rupt piciorul opt ani și după mă întreabă de ce nu joc fotbal”, a conchis fostul premier.
