România taxează băuturile cu zahăr și alcoolul
Politica fiscală din România s-a schimbat în ultimii ani. Satul taxează mai dur produsele considerate cu risc pentru sănătate și cu pondere mare în consum.
Un astfel de exemplu îl reprezintă băuturile răcoritoare cu zahăr adăugat și alcoolul, acestea devenind principalele ținte ale noilor accize. Aceste măsuri au dublu rol și anume: creșterea veniturilor bugetare și descurajarea obiceiurilor de consum nesănătoase.
Zahărul, taxat pentru prima dată
De la 1 ianuarie 2024, sucurile și alte băuturi nealcoolice cu adaos de zahăr au intrat în categoria accizelor nearmonizate. În 2025, nivelurile au crescut la 44 de lei/hectolitru pentru băuturile cu 5–8 grame de zahăr la 100 ml și la 66 de lei pentru cele cu un conținut mai ridicat.
Excepțiile ce la această regulă o reprezintă produsele preparate la cererea consumatorului cum ar fi cafele, ceaiuri, fresh-uri.
De-a lungul timpului, industria băuturilor răcoritoare a reacționat prin campanii de reformulare. Multe au încercat să reducă zahărul pentru a se încadra în tranșe de accizare mai mici, însă un astfel de proces este amplu și presupune costuri ridicate și ajustări de marketing.
Alcoolul, în etapa de scumpiri 2025–2026
Accizele pe alcool au intrat într-o etapă accelerată de majorare. Din august 2025, nivelul pentru alcoolul etilic a depășit 5.300 de lei/hectolitru de alcool pur, în creștere cu aproape 15% față de anul precedent.
De o cotă redusă au parte distileriile mici, dar și aceasta a urcat la peste 2.600 de lei. Vinurile liniștite, până acum exceptate, sunt taxate cu 10 lei/hectolitru, iar vinurile spumante au trecut de 69 de lei/hectolitru.
Pentru viticultori, această majorare este considerată o lovitură competitivă, mai ales în contextul exporturilor, în timp ce producătorii de spirtoase avertizează că ritmul scumpirilor ar putea reduce cererea internă și ar alimenta piața neagră.
Impactul pe care are această măsură asupra bugetului
Ministerul Finanțelor estimează venituri suplimentare de câteva miliarde de lei anual din accize, bani care ar trebui să compenseze presiunea pe deficitul bugetar.
De asemenea, politicile fiscale prezintă această măsură despre un instrument benefic sănătății, astfel putând și redusă obezitatea și alte boli asociate consumului excesiv de alcool.
Pe de altă parte, economiștii atrag însă atenția că efectele secundare pot include:
- creșterea inflației prin scumpirea produselor de larg consum;
- migrarea consumului spre piața gri sau produse de substituție;
- presiuni pe sectorul HoReCa și pe micii producători, mai puțin capabili să absoarbă costurile fiscale.
Calendarul fiscal prevede noi majorări și în 2026, atât pentru băuturile cu zahăr, cât și pentru cele alcoolice.
Ce se întâmplă în alte țări
Comparativ, Irlanda aplică una dintre cele mai dure taxe din UE: băuturile cu 5–8 g zahăr/100 ml sunt taxate cu €0,20/litru, iar cele cu peste 8 g cu 0,30euro/litru. La spirtoase, acciza ajunge la 42,57euro/litru alcool pur, adică de aproape trei ori mai mare decât în România.
În Franța, sistemul de taxare a băuturilor îndulcite este progresiv. O băutură cu conținut foarte ridicat de zahăr poate fi taxată cu aproape 25euro/hectolitru, iar pentru niveluri moderate de zahăr taxa scade la câțiva euro pe hectolitru. În paralel, accizele la băuturile alcoolice, mai ales la spirtoase și vinuri spumante, sunt la cote ridicate față de media europeană.
Pentru consumatorii români, scumpirile abia încep să se facă simțite, însă autoritățile spun că următoarele creșteri, programate pentru 2026, vor aduce venituri suplimentare la buget și vor încuraja un consum mai responsabil. În Irlanda și Franța, unde astfel de taxe există de ani buni, prețurile mari la sucuri și alcool fac deja parte din peisajul de consum zilnic.
