BCE: Creștere economică revizuită ușor în sus pentru 2025
Conform buletinului economic al BCE, economia zonei euro ar urma să înregistreze un avans de 1,2% în 2025. Această valoare a fost revizuită în sens ascendent față de prognoza anterioară de 0,9% din iunie 2025. Pentru anul 2026, BCE estimează o creștere de 1%, iar pentru 2027 perspectiva rămâne neschimbată la 1,3%.
Proiecțiile BCE indică, totodată, o stabilizare a inflației în jurul valorii de 2,1% până la finele anului 2025. În 2026 se anticipează o reducere la 1,7%, urmată de o redresare la 1,9% în 2027. Rata medie a inflației exclusiv produse energetice și alimente este prognozată la 2,4% în 2025, 1,9% în 2026 și 1,8% în 2027.
Consiliul guvernatorilor BCE a decis, în cadrul ședinței din 11 septembrie 2025, să mențină nemodificate cele trei rate ale dobânzilor reprezentative. Inflația se află în prezent în apropierea țintei pe termen mediu, iar perspectiva acesteia nu a suferit modificări majore.
Mai exact, deciziile privind ratele dobânzilor se vor baza pe evaluarea riscurilor inflației și pe analiza datelor economice și financiare recente. Consiliul guvernatorilor va ține cont de dinamica inflației de bază și de robustezza transmiterii politicii monetare. Membrii nu au stabilit un angajament prealabil privind traiectoria viitoare a dobânzilor.
În primul semestru al lui 2025, PIB-ul zonei euro a crescut cu 0,7%
În primul semestru al lui 2025, PIB-ul zonei euro a crescut cu 0,7% în termeni cumulativi, susținut de cererea internă. Ritmul trimestrial a fost mai alert în primul trimestru și mai moderat în al doilea, parțial din cauza devansării schimburilor comerciale internaționale și a inversării ulterioare a acestui efect.
Indicatorii din sondaje sugerează că atât industria prelucrătoare, cât și serviciile au continuat să înregistreze creșteri, semnalând factori favorabili economiei.
„Chiar dacă cererea de forţă de muncă se moderează, piaţa forţei de muncă rămâne o sursă de robusteţe, rata şomajului situându-se la 6,2% în luna iulie 2025. În timp, această evoluţie ar trebui să impulsioneze cheltuielile de consum, mai ales dacă, astfel cum se prevede în proiecţiile experţilor din luna septembrie 2025, populaţia economiseşte o parte mai mică din venituri. Cheltuielile de consum şi investiţiile ar trebui să beneficieze de transmisia la nivelul condiţiilor de finanţare a reducerilor anterioare ale ratelor dobânzilor de către Consiliul guvernatorilor. Investiţiile ar trebui să fie sprijinite, de asemenea, de cheltuielile bugetare substanţiale pentru apărare şi infrastructură”, se arată în raport.
Fluctuațiile activității economice în semestrul I 2025 au fost amplificate de tarifele comerciale și de incertitudinile externe, în special în Irlanda. În restul zonei euro, creșterea a fost mai stabilă, iar proiecțiile indică menținerea acestei stabilități și în a doua parte a anului.
Noul acord comercial dintre SUA și UE a crescut tarifele pentru exporturile europene, dar a redus incertitudinile legate de politicile comerciale.
Ritmul mediu anual de creștere a PIB real va fi de 1,2% în 2025
Pentru finalul perioadei de prognoză, creșterea economică ar urma să fie sprijinită de mai mulți factori. Salariile reale și ocuparea forței de muncă sunt prognozate să crească, iar cheltuielile bugetare pentru infrastructură și apărare vor stimula cererea internă, în special în Germania.
Condițiile de finanțare mai puțin restrictive, generate de deciziile recente ale BCE, și o revigorare a cererii externe în 2027 sunt de asemenea așteptate să susțină creșterea economică.
Ritmul mediu anual de creștere a PIB real va fi de 1,2% în 2025, de 1% în 2026 și de 1,3% în 2027. Comparativ cu proiecțiile din iunie 2025, perspectivele pentru 2025 au fost majorate cu 0,3 puncte procentuale, reflectând date peste așteptări și revizuiri ale seriilor istorice. Ajustările pentru 2026 sunt minime, iar 2027 rămâne neschimbată.
Evoluția inflației și factorii determinanți pentru economia zonei euro
Inflația anuală a fost de 2,1% în august, ușor peste 2% în iulie. Prețurile energetice s-au situat la -1,9%, față de -2,4% în luna precedentă, iar alimentele au înregistrat o scădere la 3,2% de la 3,3%. Inflația exclusiv produse energetice și alimente a rămas constantă la 2,3%. Inflația serviciilor a scăzut marginal la 3,1%, iar prețurile bunurilor au rămas neschimbate la 0,8%.
Indicatorii inflației de bază rămân în linie cu ținta BCE de 2% pe termen mediu. Câștigul salarial pe angajat a scăzut la 3,9% în trimestrul II 2025, de la 4% anterior și 4,8% în aceeași perioadă din 2024. Indicatorii anticipativi sugerează o moderare a ritmului salarial, ceea ce ar urma să reducă presiunile interne asupra prețurilor.
Proiecțiile BCE indică fluctuații ușoare ale inflației totale, în jurul valorii de 2% în 2025, reducere la 1,7% în 2026 și redresare la 1,9% în 2027. Componenta non-energetică va contribui la temperarea inflației, în timp ce prețurile energiei vor rămâne volatile. Influența Schemelor UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS2) va crește prețurile energiei în 2027.
Inflația alimentelor va fi inițial ridicată, ca urmare a majorărilor precedente ale prețurilor materiilor prime, și se va modera ușor peste 2% în 2026 și 2027. Inflația exclusiv produse energetice și alimente va scădea de la 2,4% în 2025 la 1,9% în 2026 și 1,8% în 2027, pe fondul temperării presiunilor salariale și a redresării productivității.
Riscuri și incertitudini la adresa creșterii economice în UE
Balanța riscurilor la adresa creșterii economice a devenit mai echilibrată, dar amenințările externe persistă. Întreruperile comerciale și deteriorarea încrederii pe piețele financiare ar putea afecta exporturile, consumul și investițiile.
„Tensiunile geopolitice, precum războiul nejustificat dus de Rusia în Ucraina şi conflictul tragic din Orientul Mijlociu, rămân o sursă majoră de incertitudini. În schimb, majorarea peste aşteptări a cheltuielilor pentru apărare şi infrastructură, alături de reformele destinate creşterii productivităţii, ar contribui la expansiunea economică. Ameliorarea încrederii sectorului corporativ ar putea stimula investiţiile private. Încrederea ar putea consemna, de asemenea, o îmbunătăţire, iar activitatea economică ar putea fi impulsionată în cazul în care tensiunile geopolitice s-ar diminua sau dacă disputele comerciale care trenează ar fi soluţionate mai rapid decât s-a anticipat”, se menţionează în raport.
Inflaţia în zona euro se confruntă în continuare cu incertitudini, influenţată de volatilitatea politicilor comerciale globale. O apreciere a euro ar putea tempera inflaţia, la fel ca și o cerere mai redusă pentru exporturi din cauza majorării tarifelor vamale. În schimb, perturbările în lanţurile globale de aprovizionare, creşterea cheltuielilor pentru apărare şi infrastructură sau fenomenele meteorologice extreme ar putea accelera creşterea preţurilor, inclusiv a alimentelor.
Condiţiile financiare şi deciziile de politică monetară
De la şedinţa BCE din iulie 2025, ratele dobânzilor pe termen scurt au urcat uşor, în timp ce cele pe termen lung au rămas aproape neschimbate. Dobânzile la împrumuturile noi pentru firme au scăzut uşor, la 3,5% în iulie, iar ritmul de creştere a creditării corporative a urcat la 2,8% faţă de 2,7% în iunie.
Dobânzile pentru creditele ipotecare noi s-au menţinut la 3,3%, în timp ce dinamica creditelor ipotecare a crescut la 2,4% (faţă de 2,2%). Emisiunile de obligaţiuni corporative au urcat la 4,1%, comparativ cu 3,4% în luna precedentă.
Rata dobânzii la facilitatea de depozit, la operaţiunile principale de refinanţare şi la facilitatea de creditare marginală au rămas nemodificate, la 2,00%, 2,15% și 2,40%.
Portofoliile programelor de achiziţionare de active se reduc gradual, fără reinvestirea principalului titlurilor ajunse la scadenţă.
Consiliul guvernatorilor BCE a decis să menţină aceste rate, reafirmând angajamentul de a stabiliza inflaţia la ţinta de 2% pe termen mediu. Deciziile viitoare vor fi bazate pe date economice actualizate, dinamica inflaţiei de bază şi eficienţa transmisiei politicii monetare, fără a exista angajamente prealabile privind traiectoria ratelor dobânzilor.
BCE este pregătită să ajusteze toate instrumentele disponibile pentru a menţine stabilitatea preţurilor şi funcţionarea eficientă a pieţelor financiare.
