BNR anunță că peste două milioane de credite cu dobândă fixă ajung la scadență
Conform statisticilor publicate de BNR, la 31 iulie 2025 erau în derulare 3.314.091 de credite ipotecare în lei, euro și alte valute. Dintre acestea, 2.212.121 erau contracte cu dobândă fixă. Structura arată că peste 2,2 milioane de împrumuturi sunt în lei, 8.591 în euro și 2.552 în alte valute, toate cu dobândă fixă, conform celor de la economica.net.
Specialiștii din piață estimează că de anul viitor, odată cu expirarea dobânzilor introductive de trei ani, multe dintre aceste credite vor trece automat la dobânzi variabile. Acestea vor fi calculate pe baza indicelui IRCC, la care se adaugă marja stabilită de fiecare bancă. În practică, pentru debitori înseamnă costuri mai mari, de peste 8% sau chiar 9%, comparativ cu dobânzile de 4-5% practicate în urmă cu trei ani.
Claudiu Trandafir, director de strategie Kiwi Finance, a explicat:
„Per medie, în piață, dobânzile fixe acum sunt de 5,5%, cea variabilă este de peste 8%. În puncte procentuale, aceasta înseamnă aproximativ 30% în plus la rată”, spune specialistul.
IRCC și ROBOR se mențin la niveluri ridicate
La nivel interbancar, BNR a anunțat că de la 1 octombrie 2025 indicele IRCC va fi de 6,06%. Prognozele indică faptul că în ianuarie 2026 valoarea va rămâne în jurul a 6%, având în vedere media tranzacțiilor de 5,53% înregistrată la jumătatea lunii septembrie.
ROBOR la trei și șase luni se menține de asemenea la peste 6% pentru trimestrul patru, ceea ce sugerează că și în aprilie 2026 nivelul IRCC va depăși pragul de 6%. În aceste condiții, clienții care au semnat contracte cu dobânzi fixe în urmă cu trei ani vor resimți creșteri de cel puțin 30% la plata lunară.
„Toti cei care au luat credite cu dobânzi fixe acum 3 ani de zile, vor avea alte rate chiar de anul viitor. Lor le recomand, în primul rând să meargă la banca la care au luat cu dobândă fixă și să renegocieze contractul și să mai obțină încă trei ani de dobândă fixă”, spune Trandafir.
Negocierea sau refinanțarea, opțiuni pentru debitori
Experții atrag atenția că prelungirea unor condiții avantajoase la credit depinde în mare măsură de renegocierea cu banca sau de refinanțare. În prezent există instituții bancare care acoperă integral costurile aferente refinanțării.
Trandafir consideră că relația cu bancherul ar trebui privită similar unei consultații medicale:
„Anual trebuie să mergem pe prevenție, în fiecare an clientul să meargă la doctorul financiar și în fiecare an să vadă în ce stadiu se află sănătatea lui financiară și să valideze împreună cu el care este cea mai bună ofertă pentru fiecare”.
Chiar dacă tendința dobânzilor fixe este de creștere, specialistul anticipează doar variații moderate:
„Personal, mă aștept ca dobânda să aibă doar un mic trend ascendent, după care să scadă din nou. Cred că ne vom duce undeva între 0,25% și 0,70% la dobânda fixă”.
Distribuția creditelor după indici de referință IRCC, ROBOR sau EURIBOR
Pe lângă creditele cu dobândă fixă, există și împrumuturi legate de IRCC, ROBOR sau EURIBOR. La final de iulie 2025, 596.567 de români aveau credite ipotecare raportate la IRCC, cu o valoare cumulată de 80,27 miliarde lei.
În același timp, 391.035 de contracte ipotecare erau în continuare legate de ROBOR, însumând 19,13 miliarde lei. În cazul creditelor în euro cu dobândă variabilă, numărul era de 114.359, cu o valoare echivalentă de 13,94 miliarde lei.
Între 1 august 2024 și 31 iulie 2025 au fost înregistrate migrații importante între indici. De la ROBOR la IRCC au trecut 103.906 credite, în valoare de 9,45 miliarde lei. Totodată, 85.913 împrumuturi, în sumă de 3,1 miliarde lei, au migrat de la ROBOR la dobândă fixă. Nu au existat însă transferuri semnificative de la creditele în euro către cele în lei.
BNR precizează că datele se referă la sumele aferente creditelor și angajamentelor egale sau mai mari de 20.000 lei, raportate de instituțiile de credit și cele financiare nebancare înscrise în Registrul special.
FMI: inflație ridicată până în 2026
Fondul Monetar Internațional estimează că inflația se va menține peste nivelul de toleranță al BNR până la finalul anului 2026. Creșterea economică este revizuită în scădere, la 1% pentru 2025 și 1,4% pentru 2026, față de estimările anterioare de 1,6%.
Într-un document publicat recent, FMI arată că România are nevoie de consolidare fiscală pentru a corecta deficitele gemene. Pachetul de reforme pentru perioada 2025-2026 este considerat un pas pozitiv, dar implementarea completă și măsurile suplimentare prevăzute pentru 2027 sunt esențiale pentru reducerea deficitului fiscal sub 3% din PIB.
Delegatul FMI, Joong Shik Kang, a subliniat că politica monetară prudentă a BNR este adecvată, iar relaxarea dobânzii de politică monetară ar trebui reluată doar după o scădere clară a inflației. Totodată, instituția internațională recomandă o flexibilitate mai mare a cursului de schimb pentru a crește reziliența la șocuri externe.
BNR: Datoria externă, în creștere cu peste 15 miliarde de euro
Datele BNR arată că datoria externă totală a României a crescut cu 15,264 miliarde euro în perioada ianuarie – iulie 2025, ajungând la 220,157 miliarde euro.
Din această sumă, datoria externă pe termen lung era de 171,099 miliarde euro, reprezentând 77,7% din total și marcând o creștere de 10,4% față de sfârșitul anului 2024. Datoria externă pe termen scurt s-a situat la 49,058 miliarde euro, în scădere cu 1,7% comparativ cu 31 decembrie 2024.
În primele șapte luni din 2025, deficitul de cont curent a fost de 17,226 miliarde euro, mai mare decât cel din perioada similară a anului anterior. Investițiile directe ale nerezidenților au totalizat 4,269 miliarde euro, în creștere față de 3,244 miliarde euro înregistrate în 2024.
BNR mai indică faptul că rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost de 14,6%, față de 19,6% în anul precedent. Rezervele valutare acoperă integral datoria externă pe termen scurt, gradul de acoperire fiind de 100,4% la 31 iulie 2025.
