Inflația – trucul murdar prin care guvernele „reduc” deficitul și datoria publică. Florin Cîțu: Explozia prețurilor nu e o întâmplare

Fostul premier Florin Cîțu a lansat o serie de critici la adresa guvernului, pe tema creșterii inflației din 2025. Într-un mesaj public, acesta a explicat cum executivul utilizează scumpirile pentru a cosmetiza indicatorii macroeconomici. Declarațiile atrag atenția, întrucât explică un mecanism prin care populația suportă indirect datoria publică.

Florin Cîțu: Inflația – trucul murdar

Florin Cîțu a afirmat că actuala explozie a prețurilor nu este o consecință întâmplătoare, ci rezultatul unei strategii guvernamentale. Fostul premier susține că autoritățile apelează la acest mecanism pentru a câștiga timp și pentru a ascunde lipsa reformelor structurale.

„Inflația – trucul murdar prin care guvernele „reduc” deficitul și datoria publică. Explozia prețurilor din România în 2025 nu este o întâmplare. Este un plan al guvernului de a cumpăra timp, un mecanism clasic prin care politicienii încearcă să mascheze lipsa de reforme și să prezinte o situație fiscală „sub control”, când în realitate datoria publică nu face decât să crească”, a scris Florin Cîțu.

Explicația oferită arată că schema urmează un tipar utilizat și de alte guverne. Mai întâi, se acumulează deficite mari, prin finanțarea unor cheltuieli curente și a subvențiilor. Ulterior, inflația reduce valoarea reală a datoriei. Pe hârtie, indicatorul datorie/PIB arată mai bine, însă fără nicio reducere efectivă a cheltuielilor sau implementare de reforme.

Paradoxul din economia românească explicat de Florin Cîțu

În continuare, Florin Cîțu a descris ceea ce numește un paradox specific României. Potrivit acestuia, majoritatea populației consideră că direcția în care se îndreaptă țara este greșită. În același timp, tot mai mulți români aleg să-și plaseze economiile în titluri de stat, susținând indirect împrumuturile guvernamentale.

„Paradoxul este evident în România de astăzi. Peste 75% dintre români cred că țara merge într-o direcție greșită, dar din ce în ce mai mulți își plasează economiile în titluri de stat. Practic, finanțează dezmățul bugetar al guvernului.

Autoritățile profită de această naivitate: după ce i-au atras anul trecut cu promisiuni de randamente sigure, acum inflația le-a anulat orice câștig real. Cetățenii cred că își protejează economiile, dar în realitate sunt folosiți pentru a rostogoli datoria publică”, a transmis fostul premier.

Acesta susține că randamentele promise populației nu compensează efectele scumpirilor. Practic, economiile plasate în astfel de instrumente nu generează câștig real, fiind afectate de deprecierea banilor. În opinia lui Cîțu, această situație avantajează doar statul, care își finanțează mai ușor deficitul.

Florin Cîțu: Cazul României din 2025 este tipic

Florin Cîțu a precizat că România se află într-o situație financiară dificilă în 2025. Deficitul bugetar depășește 8% din PIB, față de angajamentul anterior de 7%. În același timp, costurile la care statul se împrumută aproape s-au dublat comparativ cu perioada 2020–2021.

„Cazul României din 2025 este tipic. Deficitul bugetar depășește 8% din PIB, deși promisiunea inițială era de 7%. Randamentele la care statul se împrumută sunt aproape duble față de perioada 2020–2021. Puterea de cumpărare a românilor scade, în timp ce datoria publică crește. Guvernul cumpără timp cu inflație, dar nota de plată este achitată de cetățeni prin salarii erodate și economii distruse”, a explicat Cîțu.

Fostul premier atrage atenția că acest model economic are efecte directe asupra nivelului de trai. Românii resimt scăderea puterii de cumpărare, iar creșterea dobânzilor îngreunează accesul la finanțare. În paralel, datoria publică continuă să crească.

Cum descrie Florin Cîțu pericolul stagflației

Cîțu a subliniat că o astfel de strategie nu poate fi menținută pe termen lung. În viziunea sa, inflația nu reprezintă o soluție reală, ci doar o mutare a poverii. Piețele reacționează prin creșterea dobânzilor, investițiile private se reduc, iar economia încetinește.

„Această strategie nu poate dura. Inflația nu reduce nimic, doar mută povara. Dobânzile cerute de piețe cresc, investițiile private sunt sufocate, iar creșterea economică încetinește. Rezultatul final este previzibil: stagflație, combinația toxică dintre inflație persistentă și stagnare economică. Este cel mai prost scenariu pentru orice economie și, odată instalat, este și cel mai greu de corectat”, a transmis fostul premier.

Acesta a mai precizat că inflația, utilizată ca instrument de reducere a deficitului, reprezintă doar ”o iluzie contabilă”. În schimb, consideră că singura cale sustenabilă pentru România o reprezintă scăderea taxelor, stimularea investițiilor, eliminarea subvențiilor nejustificate și aplicarea unei discipline bugetare reale.

„Inflația ca soluție pentru deficit și datorie publică nu este decât o iluzie contabilă. Singura cale sustenabilă pentru România rămâne reducerea taxelor pentru a stimula investițiile, eliminarea subvențiilor și a intervențiilor arbitrare, precum și disciplina bugetară reală. Tot restul sunt povești socialiste vândute ca soluții miraculoase”, a concluzionat Florin Cîțu.