Fostul guvernator al Băncii Naționale a Moldovei, Octavian Armașu: „Economia va decide scenariile politice, nu invers”

Fostul guvernator al Băncii Naționale a Moldovei, Octavian Armașu, a prezentat, în cadrul dezbaterii Big Life Trends, tabloul rece al economiei Republicii Moldova și de ce, în mod concret, cifrele pot înclina decisiv balanța politică după alegerile parlamentare. La discuție au participat E.S. Mihai Gribincea, fost ambasador al Republicii Moldova în România, și Iulian Fota, expert în geopolitică și securitate, iar dialogul a fost moderat de Mugurel Stan, fondatorul Big Life Project. „Situația economică din Moldova va avea un impact asupra scenariilor de evoluție politică de mai departe”, a spus Armașu din start.

 

„Pe grafic vedeți evoluția PIB-ului. În 2020 am avut căderea provocată de COVID; în 2022, iarăși negativ, din cauza războiului din Ucraina. 2021 arată spectaculos, dar este doar recuperare după pandemie.”

Fostul guvernator al Băncii Naționale a Moldovei, Octavian Armașu subliniază că după declanșarea războiului, economia „nu s-a mai bucurat de o creștere semnificativă”, pe fondul șocurilor succesive.

Demografie și migrație: „Suntem 2,4 milioane. Sporul natural negativ, migrația – și mai negativă. La sfârșitul lui 2024, populația era circa 2,4 milioane. Avem spor natural negativ și migrație consistentă – accentuată după COVID și odată cu războiul.”

Cât despre diaspora: „Peste un milion de moldoveni sunt în afara țării. Asta explică și de ce diaspora cântărește enorm la vot.”

Concluzia pe termen scurt este amară: „Demografia slăbește baza economică și fiscală; corelat cu migrația, reduce potențialul de creștere.”

Inflație și curs: „Leul s-a apreciat, competitivitatea s-a erodat”

„Șocurile de preț din 2022–2023 au lovit puternic. Costurile companiilor au crescut. În termeni reali leul s-a apreciat; se apreciază și nominal. Această apreciere erodează competitivitatea economiei moldovenești.”

Aprecierea monedei + inflația = presiune pe exportatori, în timp ce importurile devin relativ mai ieftine și adâncesc dezechilibrele externe.

Comerț exterior: „Exporturile stagnează, deficitul comercial e ~30% din PIB”

„Exporturile stagnează de trei ani; deficitul balanței comerciale a ajuns la circa 30% din PIB – o situație foarte dificilă pentru economie.”

Structura geografică a comerțului s-a schimbat

„Aproape 70% din exporturi merg în UE. România este prima piață – circa 32% din exporturile Moldovei ajung aici. La importuri, tot UE domină, iar România e din nou pe primul loc.”

Armașu adaugă o observație cu miză strategică:

„Moldova s-a desprins economic de spațiul CSI, inclusiv energetic de Rusia. Comerțul cu CSI a devenit infim.”

Contul curent și remitențele: „25% din PIB deficit în T1 2025”

„Deficitul de cont curent rămâne îngrijorător. Avem o balanță pozitivă pe servicii și remitențe care mai atenuează, dar în T1 2025 deficitul de cont curent a atins ~ 25% din PIB.”

Tradus politic: țara are nevoie de finanțare externă stabilă și de exporturi competitive, altfel riscul de ajustare dură crește.

Bugetul și pensiile: „Deficit aproape 4%. Sistemul de pensii e nesustenabil”

„După pandemie și război, deficitul bugetar a trecut de 5%, acum e aproape de 4%. În termeni nominali, circa 900 milioane dolari.”

Presiunea-cheie

„Bugetul asigurărilor sociale este ~40% finanțat din bugetul de stat. Raportul angajați/pensionari e ~1,2 : Sistemul de pensii e nesustenabil și apasă greu pe finanțele publice.”

Datorie și finanțare: „Trăim pe datorie. Fără piețe de capital, cu parteneri instituționali”

„Statul are nevoie permanentă de finanțări externe. În mare parte vin de la instituții financiare internaționale – FMI, UE, BEI. Republica Moldova nu are acces la piețele de capital; deficitele sunt finanțate doar de partenerii externi.”

Întrebat despre costuri:

„Sunt surse concesionale, mai ieftine decât piața. Dar, fiind trecuți la venituri medii, ratele vor crește la unele instrumente – și va apărea presiunea de a ieși pe piața de capital.”

Încercările „spre Est” și rolul BNM: „Ne-am opus finanțării bugetului direct de la banca centrală”

„Au existat tentative, în trecut, de reorientare spre Rusia sau China pentru finanțare. Nu s-au concretizat. A existat chiar presiune pentru împrumut de la Banca Națională. Ne-am opus public: ar fi destabilizat profund economia.”

Mesajul este clar: disciplina instituțională a evitat derapaje ce puteau costa un deceniu.

Scenarii post-vot, prin lentila economiei

Armașu privește politicile prin constrângerea cifrelor:

„Orice guvern care vine nu va avea altă soluție decât să continue cooperarea cu UE, FMI, instituțiile financiare internaționale. S-a mai încercat să se caute bani în altă parte; tot la partenerii tradiționali s-a ajuns.”

Ce se întâmplă dacă vine o guvernare pro-rusă?

„Se deteriorează exporturile, nu vom avea acces la finanțare, apar dificultăți sociale – pensiile trebuie plătite. Chiar și dacă ar veni bani din altă parte, riscăm sancțiuni și izolare. Într-o economie fragilă, ar fi foarte dificil.”

Cu alte cuvinte, arbitrajul geopolitic are limite economice – lanțurile de export, regimul sancțiunilor, dependența de finanțare concesională.

De ce investițiile private contează dublu

„Stocul de ISD nu este mare. Moldova are nevoie de un val de investiții directe și de proiecte publice susținute de partenerii de dezvoltare. Asta poate schimba paradigma competitivității.”

Direcția e dată deja de piață

„Cu 70% din exporturi în UE și 32% în România, integrarea economică de facto împinge spre reguli, standarde și capital occidentale.”

Legătura economie–securitate: „Geopolitica trece prin balanța de plăți”

În dialogul cu Mihai Gribincea și Iulian Fota, devine limpede că securitatea regiunii e reflectată în cifre:

E.S. Mihai Gribincea: „Moldova a devenit un câmp tactic pentru războiul hibrid. Miza e vectorul european.”

Iulian Fota: „Prezența militară rusă în Transnistria are ecou direct pe Prut. UE a înțeles și finanțează capacități prin European Peace Facility.”

Armașu oferă puntea:

„Fluxurile comerciale și finanțarea ne arată că viitorul economic al Moldovei este legat de Occident. În ce ritm – asta o va decide politica; direcția o arată cifrele.”

Mesajul-cheie al lui Octavian Armașu

Economia alege politica: „Economia va decide scenariile politice. Deficitele, dependența de finanțare, legăturile comerciale nu lasă mult spațiu pentru aventuri.”

Fără iluzii pe „alternative”: „Când s-a încercat altceva, tot la FMI și UE s-a revenit.”

Competitivitate și ISD, altfel stagnăm: „Aprecierea leului, costurile și deficitele cer investiții și reforme pentru productivitate.”

Integrare de facto cu România și UE: „România este prima piață la export și import. Energetic, ne-am desprins de Rusia. Asta ancorează scenariile într-o realitate economică occidentală.”

Alegerile din 28 septembrie sunt un stress-test geopolitic, dar decontul se vede în contul curent, în buget și în portofoliul de export. Octavian Armașu pune lupa pe fapte:

„Trăim pe datorie la instituții occidentale, vindem în UE, cumpărăm din UE, România e partenerul nr. 1. Orice guvern va trebui să continue această traiectorie, cu viteze diferite – dar direcția e dată.”

Pe scurt, bătălia geopolitică se hotărăște în cifre. Iar cifrele, astăzi, spun „Vest”.

Înregistrarea integrală a discuției poate fi urmărită pe pagina oficială Big Life Project, la acest link: Big Life Project – Facebook