Cele cinci economii europene care vor surprinde până în 2031. Una dintre țări este vecină cu România

Fondul Monetar Internațional estimează că economia zonei euro va continua să avanseze într-un ritm redus în următorii ani, cu o creștere medie anuală de puțin peste 1% până în 2031. În același timp, mai multe economii europene de dimensiuni mai mici sunt așteptate să înregistreze rezultate semnificativ mai bune, unele urmând să crească de peste două ori mai rapid decât media zonei euro.

Cinci state europene ies din tipare. Prognoza FMI aduce surprize pentru următorii ani

Perspectivele economice pentru Europa rămân influențate de mai mulți factori care limitează expansiunea economică. Printre aceștia se numără nivelul ridicat al datoriei publice, îmbătrânirea populației, productivitatea redusă, costurile încă ridicate ale energiei și incertitudinile geopolitice.

Potrivit celui mai recent raport privind Perspectivele Economice Mondiale, FMI estimează că zona euro va înregistra o creștere medie anuală de 1,2% între 2027 și 2031. Cel mai bun rezultat este anticipat pentru anul 2028, când economia ar urma să avanseze cu aproximativ 1,4%.

La nivelul Uniunii Europene, prognoza este ușor mai favorabilă. Economia blocului comunitar este estimată să crească, în medie, cu 1,4% pe an, iar vârful este proiectat tot pentru 2028, când ritmul ar putea ajunge la 1,6%.

Economiile mici ale Europei sunt așteptate să înregistreze cele mai bune rezultate

Comparativ cu alte regiuni ale lumii, perspectivele Europei rămân modeste. FMI estimează că economia mondială va avea o creștere medie anuală de aproximativ 3,2% în aceeași perioadă. Asia emergentă și economiile aflate în dezvoltare sunt prognozate la 4,6% anual, India la 6,5%, iar Africa Subsahariană la aproximativ 4,6%.

În acest context, cinci state europene ies în evidență prin ritmul estimat de dezvoltare economică, depășind considerabil media zonei euro. Pe locul al cincilea se află Republica Moldova, pentru care FMI estimează o creștere medie anuală de 3,5% între 2027 și 2031. Cel mai bun rezultat este anticipat pentru 2028, când economia ar putea avansa cu aproximativ 3,7%.

Redresarea vine după o perioadă marcată de dificultăți majore, generate de războiul de la graniță, criza energetică și seceta care au limitat aproape complet creșterea economică în 2024. Evoluția pozitivă este susținută de reformele asociate procesului de aderare la Uniunea Europeană și de finanțarea europeană destinată investițiilor publice.

Moldova și Serbia, susținute de investiții și reforme

Creșterea consumului gospodăriilor, alimentată de majorarea salariilor reale și de remitențele care reprezintă aproximativ o zecime din PIB, contribuie semnificativ la evoluția economiei. Totodată, sectorul IT și serviciile continuă să reprezinte motoare importante ale dezvoltării.

După evaluarea realizată în februarie 2025 în temeiul Articolului IV, FMI a precizat că redresarea a fost „susținută de o recoltă bună, o cerere internă puternică și o finanțare substanțială din partea UE”. Instituția avertizează însă că menținerea ritmului reformelor rămâne esențială, iar principalele riscuri sunt reprezentate de războiul din Ucraina și de eventuale întârzieri în implementarea reformelor asociate parcursului european.

Pe locul al patrulea se situează Serbia, cu o creștere medie anuală estimată la 3,52%. FMI apreciază că dinamica economiei va continua să se consolideze spre finalul intervalului analizat, cu un vârf proiectat pentru anii 2030 și 2031.

Un element important pentru evoluția pe termen scurt îl reprezintă organizarea Expo 2027 la Belgrad. Evenimentul stimulează investițiile în infrastructură, autostrăzi, căi ferate și proiecte de regenerare urbană, pe fondul extinderii exporturilor industriale și al investițiilor chineze în sectorul minier, în special în exploatarea cuprului.

Reconstrucția Ucrainei și consumul intern din Kosovo susțin perspectivele

FMI arată că Serbia și-a consolidat rezervele macroeconomice după reducerea inflației și menținerea disciplinei fiscale. Totuși, instituția atrage atenția asupra riscurilor generate de climatul politic dinaintea alegerilor din 2027 și asupra necesității ca investițiile publice să producă beneficii durabile pentru productivitate.

Pe poziția a treia se află Ucraina, pentru care FMI estimează o creștere medie anuală de 3,8%, cu un posibil avans de aproximativ 4,2% în 2028.

Aceste estimări pornesc de la scenariul potrivit căruia conflictul se va încheia, iar procesul de reconstrucție va începe la scară largă. Investițiile necesare sunt considerabile, iar Banca Mondială estimează costurile reconstrucției la aproape 600 de miliarde de dolari.

Fondul subliniază însă că un scenariu în care războiul continuă ar reduce semnificativ perspectivele economice, creșterea din 2027 fiind estimată la doar 1%. „Perspectivele rămân extrem de incerte, deoarece războiul continuă să aibă un impact puternic asupra populației și economiei”, se arată în cea mai recentă evaluare realizată de FMI în temeiul Articolului IV.

Kosovo ocupă locul al doilea în clasament, economia fiind estimată să avanseze cu aproximativ 4% anual. Ritmul este susținut de consumul gospodăriilor, investițiile publice, contribuția diasporei și o populație activă relativ tânără.

Malta conduce clasamentul celor mai dinamice economii europene

FMI apreciază că implementarea Planului de creștere al Uniunii Europene poate accelera suplimentar dezvoltarea economică și ocuparea forței de muncă. „Implementarea la timp a noului Plan de creștere al UE ar putea oferi un impuls suplimentar creșterii economice și ocupării forței de muncă”, precizează instituția în raportul dedicat Kosovo.

În același timp, economia țării rămâne dependentă de cererea internă și de importuri, iar dezvoltarea unei baze solide de exporturi continuă să fie una dintre provocările majore.

Malta ocupă primul loc în clasamentul FMI al economiilor europene cu cele mai bune perspective de creștere pe termen mediu. Instituția estimează un avans de aproape 4% pe an în următorii cinci ani.

În ultimul deceniu, economia malteză a fost susținută de turism, industria jocurilor de noroc online și serviciile profesionale și financiare, sectoare care au atras un număr important de lucrători străini.

FMI apreciază însă că acest model economic intră într-o nouă etapă

Pe fondul unui șomaj aflat aproape de minime istorice și al deficitului de forță de muncă, economia nu mai poate depinde exclusiv de extinderea numărului de angajați.

„Afluxul de lucrători străini care a alimentat activitatea economică în trecut a pus, de asemenea, presiune pe infrastructură și serviciile publice, evidențiind limitele actualului model de creștere bazat pe forță de muncă”, arată raportul.

Potrivit FMI, dezvoltarea viitoare a Maltei va depinde într-o măsură mai mare de creșterea productivității. Instituția consideră că investițiile în infrastructură, educație și inovare, alături de consolidarea finanțelor publice, vor avea un rol important în susținerea potențialului economic pe termen lung.