Anunț de la BNR pentru toți românii. Ce se întâmplă cu inflația până la final de an. Ce urmează pentru prețuri

Banca Națională a României a decis să mențină dobânda de politică monetară la 6,50%, în condițiile în care inflația rămâne ridicată, iar economia traversează o perioadă de slăbiciune. Minuta ședinței Consiliului de administrație arată că BNR se așteaptă la o scădere importantă a inflației în trimestrul III din 2026, însă prognoza pentru finalul anului a fost înrăutățită. Banca centrală atrage atenția asupra riscurilor generate de energie, cursul valutar, deficitul bugetar, situația politică și conflictul din Orientul Mijlociu.

BNR menține dobânda-cheie la 6,50%

Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a decis în unanimitate să păstreze rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50%.

Totodată, rata dobânzii pentru facilitatea de creditare Lombard rămâne la 7,50%, iar rata aferentă facilității de depozit este menținută la 5,50%.

BNR a decis și păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Membrii Consiliului au considerat că actualul context economic și inflaționist justifică menținerea neschimbată a condițiilor monetare, astfel încât banca centrală să poată urmări revenirea inflației către țintă fără a amplifica problemele economiei.

Inflația a coborât la 10,42%, dar rămâne la un nivel foarte ridicat

Potrivit minutei, rata anuală a inflației a început să scadă în luna iunie 2026, ajungând la 10,42%, de la 10,85% în mai.

Nivelul rămâne însă considerabil peste cel înregistrat la sfârșitul trimestrului I, când inflația se situa la 9,87%.

BNR explică evoluția prin scumpirile semnificative ale energiei și combustibililor, majorarea prețurilor administrate, efectele de bază, creșterea cotației petrolului și majorarea consistentă a chiriilor pentru locuințele de stat.

În același timp, inflația CORE2 ajustat, urmărită îndeaproape de banca centrală deoarece elimină o serie de prețuri volatile și administrate, a urcat la 8,3% în iunie, de la 8,2% în martie.

Scăderea inflației în zona alimentelor procesate nu a fost suficientă pentru a compensa majorările observate în cazul bunurilor nealimentare și, mai ales, al serviciilor.

BNR: Scumpirea combustibililor și cursul euro au alimentat inflația

Banca centrală arată că presiunile asupra inflației de bază au provenit în principal din efectele indirecte ale majorării prețurilor combustibililor.

La acestea s-au adăugat deprecierea leului în raport cu euro și creșterea prețurilor unor produse importate.

Un alt factor important îl reprezintă așteptările inflaționiste ale companiilor și populației, care au rămas la niveluri ridicate.

În sens opus au acționat scăderea prețurilor unor mărfuri agroalimentare și, într-o măsură mai redusă, diminuarea cererii de consum.

Puterea de cumpărare a populației a continuat, de asemenea, să se deterioreze în primele două luni ale trimestrului II, în contextul încetinirii creșterii veniturilor și al menținerii inflației la niveluri de două cifre.

Economia României a scăzut cu 1,2%

BNR constată că economia a stagnat în trimestrul I din 2026 comparativ cu trimestrul anterior, după contracția de 1,9% consemnată în ultimele trei luni din 2025.

În comparație cu perioada similară a anului trecut, PIB-ul a scăzut cu 1,2% în trimestrul I 2026. În trimestrul IV 2025 fusese înregistrată o creștere anuală de 0,2%.

Potrivit analizei băncii centrale, una dintre principalele cauze a fost contribuția negativă a variației stocurilor.

Consumul gospodăriilor populației a continuat, la rândul său, să se contracte.

Formarea brută de capital fix și-a redus puternic ritmul de creștere, în principal din cauza evoluțiilor din sectorul public.

Redresarea economiei ar putea fi mai slabă decât estima anterior BNR

Perspectivele pentru trimestrele II și III din 2026 au fost revizuite în sens nefavorabil.

BNR consideră probabilă o revenire mai modestă a activității economice decât cea anticipată anterior.

Banca centrală vede totuși semnale de ameliorare în trimestrul II, susținute în special de investiții și, într-o măsură mai redusă, de consumul privat.

Exportul net ar urma însă să ofere un sprijin mai redus economiei.

Deficitul comercial și-a oprit ajustarea descendentă în lunile aprilie-mai, în timp ce deficitul de cont curent și-a încetinit doar ușor reducerea.

Deficitul de forță de muncă a ajuns la minimul ultimilor șase ani

În privința pieței muncii, BNR constată o aproape oprire a tendinței de relaxare în trimestrul II.

Numărul salariaților din economie a continuat să scadă în aprilie și mai, dar într-un ritm mai redus.

Rata șomajului BIM a coborât ușor față de media de 6,4% înregistrată în precedentele trei luni.

Sondajele din iulie transmit însă semnale diferite. Intențiile companiilor de a face angajări și-au revenit după două trimestre de scădere, însă deficitul de forță de muncă raportat de firme a continuat să se reducă, ajungând la cel mai mic nivel din ultimii șase ani.

Salariile încetinesc, dar costurile cu forța de muncă rămân o problemă

Dinamica anuală a salariului brut nominal a continuat să se reducă în aprilie și mai, în special în sectorul privat, ajungând la niveluri reduse din perspectivă istorică.

BNR avertizează însă că există în continuare incertitudini importante privind costurile viitoare cu forța de muncă.

Printre factorii care pot pune presiune pe salarii se află nivelul ridicat al inflației, așteptările inflaționiste și majorarea salariului minim brut începând cu 1 iulie 2026.

În sens contrar acționează măsurile de consolidare bugetară, politica salarială și limitarea angajărilor în sectorul public, precum și efectele conflictelor geopolitice și ale crizei energetice.

Digitalizarea, automatizarea și utilizarea în creștere a angajaților extracomunitari ar putea contribui, la rândul lor, la reducerea presiunilor pe piața muncii.

BNR avertizează asupra riscurilor pentru cursul leului

În luna iulie, cursul leu/euro s-a menținut pe palierul mai ridicat pe care s-a repoziționat în ultima parte a lunii mai.

BNR consideră că riscurile la adresa cursului de schimb rămân importante.

Printre principalele vulnerabilități sunt menționate conflictul din Orientul Mijlociu, schimbările în aversiunea investitorilor față de risc, politica monetară a marilor bănci centrale, deficitele gemene ale României și incertitudinile politice interne.

Membrii Consiliului au insistat asupra importanței stabilității politice și guvernamentale și asupra necesității continuării corecției fiscale în conformitate cu planul convenit cu Comisia Europeană.

Atragerea fondurilor europene din PNRR este considerată esențială inclusiv pentru limitarea riscurilor asupra costurilor de finanțare ale statului și sectorului privat.

Creditarea sectorului privat accelerează

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a urcat la 8,4% în iunie, de la 7,7% în luna precedentă.

Creditarea în lei a accelerat pentru prima dată după cinci trimestre consecutive de încetinire, în special datorită împrumuturilor acordate companiilor nefinanciare.

Creditul în valută a continuat, de asemenea, să crească într-un ritm alert.

În schimb, creditarea populației și-a redus în continuare viteza de creștere, evoluție determinată de creditele în lei pentru consum și alte scopuri.

BNR înrăutățește prognoza de inflație pentru finalul lui 2026

Una dintre cele mai importante informații din minuta BNR este revizuirea în sus a prognozei de inflație.

Banca centrală se așteaptă ca rata anuală a inflației să ajungă la 6,1% în decembrie 2026.

Prognoza precedentă indica un nivel de 5,5%.

Pentru decembrie 2027, BNR anticipează o inflație de 3,4%, față de estimarea anterioară de 2,9%.

În iunie 2028, inflația ar urma să ajungă la 2,8%.

BNR estimează acum că inflația va reintra în intervalul țintei abia la finalul anului 2027, cu două trimestre mai târziu decât era anticipat în prognoza precedentă.

Inflația ar urma să scadă puternic în trimestrul III

BNR se așteaptă însă la o reducere substanțială a ratei anuale a inflației în trimestrul III din 2026.

Evoluția va fi determinată în principal de dispariția din calculul anual a efectelor eliminării plafonării prețurilor la energia electrică și ale majorării TVA și accizelor.

Ieftinirea legumelor și fructelor ar urma, de asemenea, să contribuie la scăderea inflației.

Ulterior, presiunile s-ar putea intensifica din nou din cauza tarifelor de telecomunicații, prețurilor RCA și gazelor naturale.

Energia, alimentele și petrolul rămân marile riscuri

BNR avertizează că riscurile venite din partea ofertei sunt orientate în continuare predominant în sensul creșterii inflației.

Printre cele mai importante se află prețurile energiei electrice și alimentelor, într-un an caracterizat de secetă severă.

La acestea se adaugă evoluția petrolului și a altor materii prime, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu.

Scumpirea unor materii prime poate fi transmisă ulterior către prețurile bunurilor intermediare și finale.

RCA, telecomunicațiile și gazele vor pune presiune pe prețuri

Inflația de bază va continua să fie influențată în perioada următoare de efectele scumpirii combustibililor și gazelor naturale pentru consumatorii non-casnici.

BNR menționează și majorarea tarifelor de telecomunicații, evoluția prețurilor polițelor RCA și eliminarea plafonării adaosului comercial pentru alimentele de bază.

În plus, prețurile importurilor sunt așteptate să continue să crească până spre mijlocul anului viitor.

Combinată cu evoluția cursului leu/euro, această tendință poate genera presiuni inflaționiste suplimentare în România.

Inflația CORE2 ajustat ar urma să ajungă la 5,4% la final de an

BNR și-a înrăutățit și prognoza pentru inflația de bază.

Rata anuală CORE2 ajustat este estimată la 5,4% în decembrie 2026, peste nivelul de 4,8% anticipat anterior.

Pentru iunie 2028, banca centrală estimează un nivel de 2,3%.

BNR avertizează că inflația de bază va scădea mai lent decât era estimat anterior și va urma o traiectorie mai ridicată pe o parte importantă a intervalului de prognoză.

Consumul populației ar urma să scadă mai mult în 2026

BNR estimează că gospodăriile vor reduce consumul într-o măsură mai mare decât anticipase anterior.

Consumul privat ar urma să înregistreze o scădere mai pronunțată pe ansamblul anului 2026, pe fondul inflației ridicate și al efectelor consolidării fiscale.

Investițiile vor rămâne principalul factor de susținere a economiei în acest an.

Pentru 2027, BNR anticipează o revenire a consumului, care ar urma să redevină principalul contributor la dinamica PIB.

Fondurile europene și PNRR, esențiale pentru economie

Banca centrală subliniază în repetate rânduri importanța atragerii fondurilor europene.

Investițiile finanțate prin PNRR și prin cadrul financiar multianual al Uniunii Europene sunt considerate esențiale pentru limitarea efectelor negative ale consolidării bugetare și ale crizei energetice.

Fondurile europene ar putea susține investițiile, reformele structurale și tranziția energetică și ar putea contribui la creșterea potențialului economiei românești.

BNR avertizează însă că deficitul de cont curent va rămâne la un nivel ridicat și va continua să reprezinte o vulnerabilitate importantă.

Această situație poate afecta inflația, prima de risc suveran, costurile de finanțare și, în final, sustenabilitatea creșterii economice.