Bolojan pune o limită clară salariilor bugetarilor. Ce nu poate accepta Guvernul

Premierul interimar Ilie Bolojan a transmis vineri un mesaj sindicatelor, pe fondul negocierilor pentru noua Lege a salarizării, și a avertizat că statul nu poate susține revendicări care ar majora cheltuielile cu salariile bugetarilor peste nivelul pe care economia României îl poate suporta.

Ce spune Bolojan despre salariile bugetarilor

Premierul interimar a susținut că una dintre cele mai grave decizii pe care politicienii ar putea să le ia ar fi adoptarea unei legi care să ducă masa salarială din sectorul public peste posibilitățile economiei.

„Au fost foarte multe discuții, au fost promisiuni în spațiul public, au fost solicitări ale sindicatelor care, sub nicio formă, nu pot fi acoperite”, a declarat Ilie Bolojan.

Bolojan avertizează că majorarea salariilor din sectorul public peste capacitatea economiei ar putea repeta greșelile din 2023-2024.

„Unul dintre cele mai grave lucruri pe care le-am putea face este să votăm legi de salarizare în sectorul public a căror creștere totală, ca masă salarială, să depășească posibilitățile economiei României. Am mai făcut asta în 2023-2024 și uitați unde am ajuns”, a mai spus Ilie Bolojan.

Bolojan avertizează asupra riscului pentru ratingul României

Premierul interimar a avertizat că repetarea politicilor din perioada 2023-2024 și aprobarea unor majorări salariale care depășesc capacitatea economiei ar putea avea efecte inclusiv asupra ratingului de țară.

„În condițiile în care am repeta aceeași greșeală, deci am face o creștere de salarii în sectorul public peste posibilitățile economiei noastre, asta ar fi drumul sigur spre scăderea ratingului României”, a spus Bolojan.

Potrivit acestuia, un asemenea scenariu ar obliga viitoarele guverne să adopte măsuri de corecție. Aceste măsuri ar putea ajunge să afecteze salariile reale atât ale angajaților din sectorul bugetar, cât și ale celor din mediul privat.

Bolojan le-a cerut partidelor să țină cont de limitele bugetare atunci când vor susține amendamente la proiectul Legii salarizării. „Aceasta este o chingă importantă de care orice guvern, orice partid care susține un amendament sau altul trebuie să țină seama”, a spus el.

Limitele bugetare pentru noua Lege a salarizării

Premierul interimar a prezentat și limitele financiare în interiorul cărora poate fi construită noua lege. Potrivit cifrelor prezentate de Bolojan, cheltuielile cu salariile din sectorul public reprezintă în prezent 8,1% din PIB, față de 9,4% în 2024.

Angajamentul României este ca ponderea acestor cheltuieli să ajungă până în 2030 la 7,9% din PIB. Raportat la estimările privind evoluția PIB-ului pentru anul viitor, Bolojan susține că fondul total de salarii din sectorul public ar putea fi menținut între aceste două praguri.

„Putem să avem un fond total de salarii în sectorul public care să se situeze între 7,9% și 8,1%, ceea ce înseamnă că, la estimările de creștere a PIB-ului pentru anul viitor, ar însemna o sumă de maximum 11-12 miliarde”, a explicat Bolojan.

O limită suplimentară este stabilită prin angajamentele asumate de România prin PNRR. Fondul de salarii nu poate crește nominal într-un ritm mai mare decât creșterea nominală a PIB.

„Nu putem să avem o creștere nominală mai mare a fondului de salarii decât creșterea nominală a PIB-ului. Adică nu putem să creștem cu mult mai mult decât avem încasări la bugetul de stat și decât economia noastră poate suporta”, a declarat premierul interimar.

Fondul de salarii ar putea ajunge la aproximativ 174 de miliarde de lei

Potrivit calculelor prezentate de Bolojan, statul alocă în acest an aproximativ 166 de miliarde de lei pentru salariile din sectorul public. Pentru anul viitor, aplicarea pragului de 7,9% din PIB ar permite o anvelopă salarială de aproximativ 174 de miliarde de lei.

Diferența ar reprezenta o creștere de circa 8 miliarde de lei față de nivelul din acest an. Calculul este raportat la limitele prezentate de premierul interimar pentru evoluția cheltuielilor salariale din sectorul public.

„Asta înseamnă că am putea crește fondul de salarii de la 166 de miliarde, cât este anul acesta, la aproximativ 174 de miliarde”, a spus Bolojan.

În discuțiile despre noua lege, limitele privind masa salarială reprezintă una dintre principalele constrângeri invocate de Guvern. Bolojan a insistat că eventualele modificări trebuie să rămână în limitele stabilite prin evoluția economiei și prin angajamentele asumate de România.

Premierul interimar a prezentat, totodată, motivele pentru care consideră necesară adoptarea noii Legi a salarizării. Printre acestea se află respectarea angajamentelor față de partenerii europeni, investitori și agențiile de rating, dar și stabilirea unui cadru predictibil pentru evoluția veniturilor bugetarilor în următorii doi-trei ani.

Inechitățile salariale, un alt argument invocat de premier

Bolojan a indicat și eliminarea inechităților din sistem drept unul dintre motivele pentru care proiectul Legii salarizării trebuie adoptat. El a atras atenția că există angajați care ocupă aceeași funcție și desfășoară aceeași activitate, dar au salarii diferite în funcție de instituția în care lucrează.

Premierul interimar a susținut că discuția despre veniturile angajaților din sectorul public trebuie purtată și prin raportare la situația celor care lucrează în mediul privat. Potrivit acestuia, veniturile angajaților din companii depind de performanțele acestora și de modul în care sunt administrate.

„Nu ne gândim la celelalte milioane de cetățeni români care lucrează din greu în sectorul privat și care trebuie să se întrețină în funcție de performanțele companiilor și de managementul acestora”, a declarat Bolojan.

Adoptarea noii Legi a salarizării reprezintă un jalon din PNRR, de care depind aproximativ 770 de milioane de euro. Liderii principalelor partide au discutat joi, la Palatul Cotroceni, forma proiectului, însă nu au ajuns la un acord final.