România, aproape de stagnare în 2027. Ce se întâmplă cu euro, inflația și salariile, potrivit CFA România

Economia României ar urma să rămână aproape de stagnare și în 2027, cu o creștere reală a PIB de numai 0-0,5%, potrivit scenariului prezentat luni de CFA România. Estimarea este mult mai prudentă decât prognozele principalelor instituții internaționale. În același timp, inflația ar urma să rămână ridicată, deficitul bugetar s-ar situa în jurul a 6% din PIB, iar euro ar putea ajunge la 5,4-5,5 lei la finalul anului viitor.

Estimările fac parte din „FY 2027 Macroeconomic Outlook”, prezentat de Adrian Codirlașu, președintele CFA România, și Alexandra Smedoiu, vicepreședintele organizației.

Scenariul de bază indică o ușoară revenire a activității economice în 2027, însă nu și o întoarcere la modelul de creștere puternic susținut de consum.

Inflația mai redusă și o eventuală îmbunătățire a veniturilor reale ar putea ajuta consumul, în timp ce investițiile finanțate din fonduri europene sunt văzute drept principalul factor care ar putea împinge economia peste scenariul de bază. În sens opus acționează consolidarea fiscală, necesarul ridicat de finanțare al statului și presiunile inflaționiste.

CFA, mult mai prudentă decât instituțiile internaționale

Diferența dintre scenariul CFA România și prognozele externe este semnificativă. Organizația estimează pentru 2027 o creștere reală de numai 0-0,5%.

Prin comparație, BERD anticipează 1,8%, Erste Group Research 2,2%, Comisia Europeană 2,3%, iar FMI 2,5%. Media acestor prognoze este de aproximativ 2,2%.

CFA argumentează că atingerea unui asemenea ritm ar necesita o accelerare puternică față de performanțele economiei din ultimii ani.

Dacă economia stagnează în a doua jumătate din 2026, pentru o creștere anuală de 2,2% în 2027 ar fi necesar un avans de aproximativ 0,9% de la un trimestru la altul în fiecare trimestru al anului viitor. Ritmul ar fi de peste șapte ori mai mare decât media trimestrială de 0,1% din perioada 2023-2025.

În schimb, prognoza CFA de 0-0,5% este compatibilă cu avansuri trimestriale de 0-0,2%.

Adrian Codirlașu a explicat că revenirea la modelul bazat pe stimularea puternică a consumului nu este sustenabilă „până nu ne închidem dezechilibrele”. Potrivit explicațiilor sale, injectarea unor sume mari de bani în economie în actualele condiții s-ar putea reflecta în importuri, datorii și accentuarea dezechilibrelor, nu automat într-o creștere economică mai mare.

Inflația ar putea rămâne la 4-5%

CFA România estimează o inflație medie de aproximativ 5% în 2027 și un nivel de circa 4% la finalul anului.

Riscurile sunt însă orientate în sus, pe fondul presiunilor din sectorul serviciilor, al prețurilor administrate, al energiei și al efectelor pe care deprecierea leului le-ar putea avea asupra prețurilor interne.

În aceste condiții, eventualele reduceri ale dobânzii de politică monetară sunt așteptate să fie graduale.

Pentru bugetele companiilor, CFA consideră prudentă luarea în calcul a unei dobânzi-cheie de 5-5,5% la sfârșitul anului 2027. Scenariul presupune însă continuarea procesului de dezinflație și o execuție bugetară credibilă.

Reducerile cumulate ale dobânzii ar putea ajunge astfel la aproximativ 100-150 de puncte de bază pe parcursul anului viitor.

Euro ar putea ajunge la 5,4-5,5 lei

O altă estimare importantă privește cursul de schimb. CFA România se așteaptă la continuarea deprecierii graduale a monedei naționale și consideră rezonabil un curs de 5,4-5,5 lei pentru un euro la sfârșitul anului 2027.

Raportul arată că leul s-a depreciat cu 3,6% față de euro comparativ cu sfârșitul lui 2025, cea mai mare parte a mișcării fiind înregistrată între 30 aprilie și 7 mai 2026.

În sondajul CFA România din august, membrii organizației estimau un curs de 5,36 lei/euro într-un orizont de 12 luni, iar 90% dintre respondenți anticipau continuarea deprecierii.

Intervalul de 5,40-5,50 lei/euro pentru finalul lui 2027 ar presupune o depreciere nominală suplimentară de aproximativ 2,3%-4,2% față de nivelurile utilizate în raport.

Deficitul bugetar, estimat la aproximativ 6% din PIB

Problemele bugetare vor continua să limiteze spațiul de manevră al statului. CFA România estimează pentru 2027 un deficit de aproximativ 6% din PIB, cu o marjă de plus sau minus 0,5 puncte procentuale.

Scenariul de bază presupune continuarea consolidării fiscale și nu include un nou pachet concret de măsuri fiscale, în condițiile în care acesta nu a fost definit.

Raportul avertizează însă că o reducere mai lentă a deficitului ar putea crea riscul unor noi creșteri ale taxelor indirecte sau ale accizelor.

Datoria publică a ajuns la 59,3% din PIB în 2025, iar Comisia Europeană estimează un nivel de 63,4% în 2027. Raportul CFA citează și evaluarea Fitch potrivit căreia ar mai fi necesară o ajustare de aproximativ 1,5 puncte procentuale din PIB pentru stabilizarea ponderii datoriei.

Adrian Codirlașu a atras atenția și asupra costurilor cu dobânzile, argumentând că banii direcționați către plata acestora nu mai sunt disponibili pentru investiții și economia reală.

Construcțiile și infrastructura ar putea susține economia

CFA România vede construcțiile și infrastructura drept principalul sprijin pentru economie în 2027. Impulsul puternic oferit de investițiile prin PNRR va fi însă dificil de repetat.

După expirarea termenului de implementare a PNRR, investițiile publice ar urma să depindă într-o măsură mai mare de fondurile de coeziune din exercițiul financiar 2021-2027 și de împrumuturile SAFE destinate apărării.

România are o alocare SAFE de 16,7 miliarde de euro, care ar putea susține proiecte de construcții, infrastructură cu utilizare duală și industria de apărare. CFA anticipează însă o accelerare mai lentă decât cea produsă în etapa finală a PNRR.

Salariile și locurile de muncă, sub presiune

Semne de slăbire sunt vizibile și pe piața muncii. Rata șomajului ajustată sezonier a ajuns la 6,4% în iulie 2026, comparativ cu 5,9% în aceeași perioadă a anului precedent.

Salariul real mediu a scăzut cu 5,2% în primul trimestru, iar calculele CFA indică un declin de aproximativ 6,5% în trimestrul al doilea.

Organizația se așteaptă ca salariile reale să revină pe creștere în cursul anului 2027, ceea ce ar putea permite și o revenire modestă a consumului.

O economie care avansează cu numai 0-0,5% ar însemna însă, potrivit explicațiilor prezentate la conferință, mai puțin spațiu pentru creșteri salariale și un ritm mai redus de creare a unor noi locuri de muncă.

Care sunt principalele riscuri pentru 2027

CFA România identifică șase categorii importante de riscuri pentru economia românească: abaterea de la procesul de consolidare fiscală, absorbția insuficientă a fondurilor europene, persistența inflației, deteriorarea cererii externe, un eventual șoc asupra ratingului suveran și instabilitatea politică sau escaladarea tensiunilor geopolitice din apropierea României.

Energia este considerată unul dintre riscurile imediate importante, deoarece scumpirea petrolului și gazelor se poate transmite rapid către carburanți, inflație și deficitul extern.

Un eventual șoc asupra ratingului suveran ar putea modifica semnificativ scenariul actual, prin creșterea costurilor de finanțare și amplificarea presiunilor asupra cursului de schimb.

În aceste condiții, CFA România consideră că revenirea la ritmuri mai puternice de creștere economică depinde mai întâi de corectarea dezechilibrelor acumulate și de continuarea consolidării fiscale.