Semnal de alarmă din casele de pensii: Sindicatele ameninţă cu blocarea activităţii

Organizațiile sindicale din casele de pensii anunță că ar putea recurge la forme de protest, inclusiv la blocarea activității, dacă proiectul noii Legi a salarizării personalului plătit din fonduri publice va fi păstrat în forma actuală. Avertismentul este transmis de Federația Națională Solidaritatea Socială a Muncii (FNSSM), care contestă mai multe prevederi referitoare la veniturile angajaților din sistemul de pensii.

Noua Lege a salarizării, între nemulțumiri și proteste: ce reclamă angajații caselor de pensii

Federația își exprimă „profunda nemulțumire” față de actuala variantă a proiectului și solicită modificarea prevederilor pe care le consideră nefavorabile salariaților caselor de pensii. Potrivit organizației sindicale, o analiză comparativă a proiectului din 20 august cu variantele anterioare indică o reducere a valorii de referință și păstrarea unor diferențe salariale între structurile centrale și cele teritoriale ale sistemului.

„Analiza comparativă realizată de Federație asupra proiectului din 20 august, în raport cu variantele anterioare, evidențiază o diminuare a valorii de referință de la 4.100 lei la 4.000 lei, în timp ce diferențele dintre aparatul central al CNPP și casele teritoriale de pensii sunt menținute și, pentru funcțiile de execuție, chiar amplificate”, transmite FNSSM.

Diferențe salariale între CNPP și casele teritoriale

Sindicaliștii indică scăderi ale valorilor salariale față de varianta precedentă a proiectului. În forma din 16 iulie 2026, valoarea de referință era stabilită la 4.100 de lei, în timp ce varianta făcută publică pe 20 august prevede 4.000 de lei.

Pentru funcția de consilier superior, diferența se reflectă în valoarea teoretică a salariului. La nivelul Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), aceasta scade de la 11.480 de lei la 11.200 de lei, iar în grila aferentă caselor teritoriale, de la 8.815 lei la 8.600 de lei.

Federația susține că o nouă lege a salarizării nu ar trebui să pornească de la diminuarea bazei de calcul, în condițiile în care obiectivul declarat al unei asemenea legislații ar trebui să fie creșterea veniturilor și menținerea puterii de cumpărare.

În același timp, organizația sindicală atrage atenția asupra diferențelor dintre coeficienții utilizați pentru funcțiile similare din structurile centrale și cele teritoriale.

„Problema cea mai importantă pentru salariații caselor teritoriale o reprezintă însă diferențierea coeficienților. În proiectul din 20 august, pentru funcția de consilier superior, coeficientul este de 2,80 la CNPP și 2,15 în teritoriu. Raportat la valoarea de referință de 4.000 lei, rezultă o diferență de 2.600 lei brut lunar. Mai mult, prin introducerea treptelor ‘superior 2’, ‘superior 3’ și ‘superior 4’, diferența nu se reduce, ci crește progresiv, ajungând la aproximativ 3.388 lei brut lunar la treapta ‘superior 4’. În cazul personalului contractual, analiza indică diferențe de aproximativ 30-32% între nivelul central și cel teritorial pentru funcțiile analizate”, transmite FNSSM.

Sindicaliștii cer criterii obiective pentru diferențele de venit

Federația susține că diferențele dintre salariile angajaților din structurile centrale și cele teritoriale trebuie să fie susținute de criterii obiective. Potrivit sindicaliștilor, atribuțiile îndeplinite de angajații caselor teritoriale sunt legate direct de aplicarea legislației sistemului public de pensii și presupun responsabilități privind soluționarea cererilor și dosarelor.

„Casele teritoriale aplică aceeași legislație a sistemului public de pensii, utilizează aceleași sisteme informatice și procedurale, soluționează cereri și dosare de pensie, efectuează recalculări și revizuiri și răspund pentru legalitatea actelor emise. În aceste condiții, criteriul ‘central’ versus ‘teritorial’ nu poate constitui, prin el însuși, o justificare suficientă pentru diferențe salariale atât de mari”, atrag atenția sindicaliștii.

Sindicatele cer explicații pentru diferențele din noua grilă

Nemulțumirile angajaților nu vizează doar nivelul actual al veniturilor, ci și modul în care acestea ar urma să evolueze în următorii ani. Federația consideră că mecanismele tranzitorii de protejare a salariilor aflate în plată nu rezolvă diferențele existente între coeficienții utilizați pentru structurile centrale și cele teritoriale.

Potrivit organizației sindicale, diferențele salariale ar putea fi păstrate pe termen mai lung, chiar dacă veniturile aflate în plată ar fi protejate temporar prin mecanisme compensatorii.

„Diferența salarială tranzitorie poate proteja temporar venitul aflat în plată, însă nu corectează coeficientul inferior prevăzut pentru structurile teritoriale. Mai mult, aceasta poate fi absorbită prin viitoarele majorări, ceea ce înseamnă că o parte dintre salariați pot ajunge să beneficieze de majorări nominale fără creșteri salariale efective. Aceasta este principala temere a salariaților: ca, în următorii cinci ani, salariile să rămână practic la același nivel, în timp ce costul vieții și inflația vor continua să erodeze puterea de cumpărare”, se mai arată în comunicat.

Federația anunță proteste dacă proiectul nu este modificat

În poziția transmisă public, FNSSM susține că noua lege ar trebui să asigure creșteri salariale reale, nu doar modificări ale coeficienților sau menținerea temporară a veniturilor prin mecanisme compensatorii. Federația leagă această solicitare de modul în care sunt tratate funcțiile similare din aparatul central și din casele teritoriale de pensii.

Organizația sindicală avertizează că menținerea formei actuale a proiectului ar putea determina declanșarea unor forme de protest în rândul salariaților din casele de pensii. Printre măsurile anunțate se află inclusiv blocarea activității, în cazul în care solicitările formulate nu vor fi soluționate.

„În cazul în care proiectul va fi menținut în forma actuală și solicitările salariaților nu vor fi soluționate, organizațiile sindicale din cadrul caselor de pensii vor recurge la forme de protest, inclusiv la blocarea activității. Nu este vorba despre solicitarea unor privilegii, ci despre respectarea principiului unei salarizări echitabile pentru o muncă de aceeași valoare și despre garanția că noua lege nu va transforma următorii cinci ani într-o perioadă de stagnare salarială și pierdere a puterii de cumpărare”, avertizează Federația Națională Solidaritatea Socială a Muncii.