Noua Lege a salarizării schimbă regulile jocului. Cine câștigă și cine pierde din noua grilă

Ultima formă a proiectului privind salarizarea angajaților de la stat, analizată la Palatul Cotroceni și obținută de Mediafax, pornește de la o valoare de referință de 4.000 de lei. Este cel mai mic nivel propus până acum în variantele succesive ale legii.

Pare o simplă schimbare de grilă, dar cifrele spun altceva. Cine câștigă din noua Lege a salarizării

Documentul aduce totodată schimbări la nivelul coeficienților și al sporurilor, iar impactul nu este același pentru toate domeniile. În timp ce anumite categorii ajung să aibă valori mai avantajoase în grilă, pentru altele calculul noului salariu de bază duce la sume mai mici.

Față de proiectul prezentat anterior de Dragoș Pîslaru, valoarea de referință este redusă de la 4.100 la 4.000 de lei. În varianta elaborată de fostul ministru al Muncii Florin Manole, valoarea de referință era de 4.325 de lei, nivel echivalent cu salariul minim brut stabilit în plată.

Salariul de bază se determină prin înmulțirea coeficientului aferent funcției cu valoarea de referință. Prin urmare, fiecare punct de coeficient valorează cu 100 de lei mai puțin decât în proiectul din iulie și cu 325 de lei mai puțin față de prima variantă.

La un coeficient 4, salariul de bază rezultat este de 16.000 de lei brut, comparativ cu 16.400 de lei în proiectul construit pe valoarea de referință de 4.100 de lei. Pentru coeficientul maxim, 8, diferența dintre cele două variante ajunge la 800 de lei brut.

Aproape 3.000 de coeficienți, modificați diferit

O comparație a aproape 3.000 de valori din anexele proiectelor din iulie și august arată că 86,6% dintre coeficienți au rămas neschimbați. În același timp, 111 coeficienți au fost reduși, iar 287 au fost majorați.

Pentru funcțiile al căror coeficient nu a fost modificat, diminuarea valorii de referință duce automat la o scădere de aproximativ 2,44% față de proiectul anterior. Această diferență nu înseamnă însă, în mod automat, că veniturile aflate efectiv în plată vor fi reduse.

Proiectul introduce așa-numita „diferență salarială tranzitorie”, prin care salariul din noiembrie 2026 este protejat dacă noua grilă conduce la o valoare mai mică.

Sănătatea: sporuri mai mari pentru ATI și UPU

Una dintre modificările importante față de variantele precedente se regăsește în domeniul Sănătății. Personalul care lucrează în condiții deosebit de periculoase în ATI, UPU, CPU, anatomie patologică, medicină legală, cardiologie și radiologie intervențională sau în activități de transplant va putea beneficia de sporuri cuprinse între 40% și 55% din salariul de bază.

În proiectul anterior, pentru aceste categorii era prevăzut un spor maxim de 30%. Pentru personalul încadrat într-o a doua categorie de condiții deosebit de periculoase, unde sunt incluse, între altele, TBC, psihiatria, oncologia, serviciile de ambulanță, blocurile operatorii și unitățile pentru arși, sporurile vor putea ajunge la 50%.

Noua variantă prevede și factori suplimentari de multiplicare a coeficienților, în funcție de locul de muncă. Pentru ATI, UPU, serviciile de ambulanță, anatomie patologică și medicină legală este stabilit un factor de minimum 8%, iar pentru cardiologie, oncologie, chirurgie, transplant sau bloc operator este prevăzut unul de minimum 6%.

Personalul sanitar care lucrează în programul normal în zilele de repaus săptămânal sau în zilele de sărbătoare legală va primi un tarif orar cu 40% mai mare.** Gărzile de urgență efectuate în afara programului normal în astfel de zile vor fi plătite cu un tarif cu 30% mai mare, iar medicii aflați în gardă la domiciliu vor primi 40% din tariful orar aferent salariului de bază.**

Sănătatea nu este însă, în ansamblu, un beneficiar net al noii formule. Reducerea valorii de referință afectează salariile de bază, iar simulările care însoțesc proiectul indică faptul că aproximativ 39%-44% dintre pozițiile analizate ar avea nevoie de o compensație salarială pentru a nu coborî sub venitul aflat în plată.

Educația: dirigenția este diferențiată în funcție de numărul elevilor

În Educație, sporul pentru dirigenție va fi stabilit în funcție de efectivul clasei. Profesorii care au clase de maximum 20 de elevi vor primi 10% din valoarea de referință, cei cu clase între 21 și 30 de elevi vor primi 15%, iar pentru clasele cu peste 30 de elevi sporul va fi de 20%.

La o valoare de referință de 4.000 de lei, aceste procente înseamnă 400, 600 și, respectiv, 800 de lei brut pe lună. Învățătorii, educatoarele, institutorii și profesorii pentru învățământul primar și preșcolar vor beneficia de un spor de 10% din valoarea de referință, adică 400 de lei brut.

Personalul didactic din localități izolate va putea primi un spor de până la 15% din salariul de bază, iar pentru învățământul special sporul poate ajunge, de asemenea, la 15%. Pentru profesorii care predau simultan la mai multe clase sunt prevăzute sporuri între 5% și 15%.

În învățământul superior, conducătorii de doctorat vor putea primi câte 1% pentru fiecare doctorand, în limita a 10% din salariul de bază. Tutorii de an vor putea primi până la 10% din valoarea de referință.

Universitățile vor putea acorda și alte sporuri personalului didactic și administrativ, în limita a 20% din fondul anual al salariilor de bază, cu finanțare exclusiv din venituri proprii. Plata cu ora rămâne permisă.

Pentru profesorii ale căror coeficiente nu au fost modificate, valoarea de referință mai mică conduce însă la salarii calculate mai reduse. Un profesor debutant cu studii superioare și coeficient 1,90 ar avea un salariu de bază de 7.600 de lei brut, față de 7.790 de lei dacă valoarea de referință ar fi rămas la 4.100 de lei.

Un profesor cu grad didactic I și peste 25 de ani vechime, la un coeficient de 2,42, ar ajunge la aproximativ 9.680 de lei brut, comparativ cu 9.922 de lei în proiectul precedent. Pentru un profesor universitar cu coeficient 4, salariul calculat scade de la 16.400 la 16.000 de lei brut.

Diriginții claselor numeroase sunt însă într-o poziție mai favorabilă față de proiectul din iulie, care prevedea practic o indemnizație de 400 de lei indiferent de numărul elevilor.

Cercetarea, printre domeniile cu cele mai mari scăderi

Cercetarea se numără printre familiile ocupaționale unde diferențele față de variantele anterioare sunt cele mai mari. Pentru un cercetător științific II, salariul calculat în proiectele din mai și iulie era de aproximativ 12.267 de lei.

În noua variantă, aceeași funcție ajunge la aproximativ 10.000 de lei, ceea ce înseamnă o reducere de circa 18,5%. Pentru unele funcții de conducere din Cercetare sunt indicate, de asemenea, scăderi apropiate de 15% față de proiectele precedente.

Diferențele nu sunt determinate exclusiv de diminuarea valorii de referință. În cazul anumitor funcții au fost reduși și coeficienții utilizați la calcularea salariului.

Diplomația și Cultura păstrează creșteri față de primele variante

În Diplomație, anumite funcții au primit coeficienți semnificativ mai mari comparativ cu primele forme ale proiectului. Salariul calculat pentru un cancelarist relații I cu studii superioare a crescut de la aproximativ 5.368 de lei în proiectul din mai la 9.800 de lei în ultima variantă.

Pentru un secretar II/viceconsul, valoarea din grilă a evoluat de la aproximativ 9.493 de lei la peste 12.000 de lei. Diferențele sunt rezultatul modificării coeficienților, în condițiile în care valoarea de referință este acum mai mică.

Și Cultura rămâne, în ansamblu, peste nivelurile prevăzute în prima variantă a proiectului. Aproximativ 73% dintre pozițiile urmărite se află în continuare peste nivelul din proiectul din mai.

Reducerea valorii de referință a diminuat însă o parte dintre creșterile prevăzute în proiectul din iulie. Evoluția finală diferă, astfel, în funcție de funcția și coeficientul aplicabil.

Administrația: diferențe între funcții

În administrația publică, unele funcții beneficiază de creșteri consistente față de prima variantă, în timp ce altele au coeficienți mai mici. Un inspector general de stat adjunct pornea de la aproximativ 10.147 de lei în proiectul din mai, urca la peste 18.200 de lei în iulie și ajunge la aproximativ 17.820 de lei în ultima formă.

Pentru un consilier parlamentar, una dintre pozițiile analizate crește de la aproximativ 8.630 de lei la 12.600 de lei față de prima variantă. În schimb, un director general din administrația publică apare în noul proiect cu un coeficient de 2,47 și un salariu de bază de 9.880 de lei.

O variantă anterioară prevedea pentru aceeași funcție un coeficient de 2,51 și un salariu de peste 10.200 de lei. Diferența reflectă atât schimbarea coeficientului, cât și noua valoare de referință.

La nivelul întregii familii ocupaționale, aproximativ 45% dintre valorile comparabile rămân peste nivelul din proiectul din mai, în timp ce circa 55% se află sub acesta.

ANRE, ASF și ANCOM pot aplica un indice de competitivitate

O situație distinctă este prevăzută pentru personalul ANRE, ASF și ANCOM. Proiectul introduce un „indice de competitivitate”, cu valori cuprinse între 1 și 2, care se aplică peste formula obișnuită de salarizare.

La nivelul maxim, indicele poate conduce practic la dublarea salariului de bază rezultat din grilă. Mecanismul diferențiază aceste instituții de formulele standard prevăzute pentru celelalte categorii de personal bugetar.

Personalul implicat în proiecte finanțate din fonduri europene poate beneficia, la rândul său, de sporuri de până la 40%. Drepturi similare sunt prevăzute pentru anumite categorii din Ministerul Finanțelor, ANAF, zona vamală și alte structuri cu atribuții fiscale și de control.

Apărarea și Poliția: impact bugetar ridicat, dar coeficienți mai mici

Sectorul Apărării, ordinii publice și securității naționale are o situație diferită. Din perspectiva impactului bugetar, acesta primește cea mai mare parte a fondurilor suplimentare prevăzute de reformă, aproximativ 2,4-2,6 miliarde de lei.

La nivel individual, însă, coeficienții analizați au rămas în mare parte neschimbați față de proiectul din iulie. Prin urmare, reducerea valorii de referință de la 4.100 la 4.000 de lei conduce automat la o diminuare de aproximativ 2,44% pentru aceste valori.

Față de prima variantă din mai, aproximativ 92% dintre valorile comparabile analizate sunt mai mici. Diferența dintre impactul bugetar total al sectorului și evoluția salariilor individuale rezultă din numărul mare de angajați și din structura grilei.

Faptul că sectorul beneficiază de o sumă importantă în total nu înseamnă, astfel, că fiecare militar sau polițist va avea un salariu calculat mai mare decât în variantele precedente.

Demnitarii: creșteri eșalonate până în 2031

Și în cazul demnitarilor, nivelurile din noua formă sunt mai mici decât cele prevăzute în prima variantă a proiectului. Prima formă aplica într-un ritm rapid coeficienții mari, iar președintele României ar fi ajuns la coeficientul 8 și la un salariu brut de 32.800 de lei.

Noua variantă eșalonează însă creșterile până în 2031. Pentru perioada 2026-2027, coeficientul președintelui este de aproximativ 6,47, ceea ce duce la un salariu de aproximativ 25.881 de lei brut.

Premierul și președinții celor două Camere ar avea circa 24.670 de lei brut, un ministru aproximativ 22.246 de lei, iar un senator sau deputat aproximativ 19.411 lei.

Raportarea la veniturile actuale arată însă că unele dintre aceste valori reprezintă în continuare creșteri. Un senator are în 2026 o indemnizație brută de 18.720 de lei, astfel că noua grilă ar aduce în continuare un plus, chiar dacă acesta este mai mic decât cel prevăzut în forma inițială.

„Perdanții care nu pierd”: protecția prin diferența salarială

Una dintre principalele măsuri de protecție pentru angajații ale căror venituri calculate prin noua grilă ar fi mai mici este „diferența salarială tranzitorie”. Dacă un bugetar primește în noiembrie 2026 un salariu de 10.000 de lei, iar noua grilă stabilește pentru funcția respectivă un salariu de 9.000 de lei, venitul efectiv ar urma să rămână la 10.000 de lei.

Diferența de 1.000 de lei este menținută separat, prin mecanismul tranzitoriu. Astfel, salariul nu scade imediat odată cu aplicarea noii grile, chiar dacă valoarea rezultată din calcul este mai mică decât venitul aflat în plată.

Efectul se poate schimba însă odată cu majorările ulterioare. Dacă salariul rezultat din grilă ajunge ulterior la 9.300 de lei, diferența tranzitorie poate scădea de la 1.000 la 700 de lei, iar venitul total al angajatului rămâne la 10.000 de lei.

În acest mod, primele creșteri viitoare ale valorii de referință sau ale grilei pot reduce diferența tranzitorie, fără să producă imediat o majorare efectivă a venitului total. Pentru angajat, venitul poate rămâne astfel la nivelul protejat până când valoarea stabilită de noua grilă ajunge la salariul deja primit.

Potrivit simulărilor care însoțesc proiectul, aproximativ o treime dintre pozițiile evaluate ar avea nevoie de această formă de protecție. Noua variantă mai prevede că diferența salarială tranzitorie va fi luată în calcul inclusiv la stabilirea pensiilor de serviciu.