Românii nu primesc pe card salariul trecut în contract. Ce se întâmplă cu diferența dintre brut și net

Salariul net este suma care ajunge efectiv la angajat după aplicarea contribuțiilor sociale și a impozitului. Diferența dintre salariul brut și cel net este importantă atât pentru persoanele care au deja un loc de muncă, cât și pentru cei care se pregătesc să se angajeze.

Salariile din România în 2026: cât câștigă angajații și cât se reține din venitul brut

Salariul reprezintă plata primită de angajat pentru activitatea desfășurată la locul de muncă. Venitul salarial include partea fixă a remunerației, în funcție de care pot fi stabilite ulterior anumite sporuri, indemnizații sau bonusuri.

Indiferent de compania la care lucrează, angajatul trebuie să primească salariul pentru munca prestată. Plata se face cel puțin o dată pe lună, la data prevăzută în contractul individual de muncă, contractul colectiv de muncă sau regulamentul intern. Există și situații în care salariul este achitat în mai multe tranșe. Ultima parte a sumei este cunoscută drept lichidare.

Salariul brut și salariul net: care este diferența

Salariul net reprezintă suma care rămâne angajatului după achitarea contribuțiilor sociale și a impozitului datorat statului. Este, practic, suma pe care salariatul o primește efectiv în cont sau în numerar.

În contractul individual de muncă este înscris, de regulă, salariul brut, motiv pentru care valoarea menționată acolo poate fi mai mare decât suma care intră lunar pe card. Din salariul brut sunt calculate și reținute contribuțiile și impozitul aferente veniturilor salariale.

Pentru angajat, diferența dintre cele două valori este esențială atunci când negociază un loc de muncă sau solicită o majorare salarială. Salariul net este suma care contează în ceea ce privește venitul efectiv încasat, în timp ce salariul brut stă la baza calculului taxelor și contribuțiilor. La costul total suportat de companie se adaugă și contribuția datorată de angajator. Aceasta nu este inclusă în salariul brut al angajatului.

Ce contribuții și taxe sunt achitate din salariul brut în 2026

Sistemul contribuțiilor sociale obligatorii include contribuția de asigurări sociale, cunoscută drept CAS, în cotă de 25%, și contribuția de asigurări sociale de sănătate, CASS, în cotă de 10%. Aceste două contribuții sunt datorate de angajat.

Angajatorul achită, la rândul său, contribuția asiguratorie pentru muncă, CAM, în valoare de 2,25%. La acestea se adaugă impozitul pe venit, stabilit la 10%.

Potrivit Codului Fiscal, banii proveniți din CAM sunt distribuiți către mai multe fonduri și bugete. Repartizarea menționată în material este de 15% către Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale, 20% către Bugetul asigurărilor pentru șomaj și 5% către Sistemul de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale.

Alte 40% ajung la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate pentru plata concediilor medicale, iar 20% sunt direcționați către bugetul de stat, într-un cont distinct.

Cum se calculează salariul net

Pentru a vedea concret cum se ajunge de la salariul brut la cel net, poate fi folosit exemplul unui angajat din România care primește 5.000 de lei net pentru un program de lucru de opt ore. În contractul individual de muncă al acestuia este menționat un salariu brut de 8.548 de lei. Din această sumă se calculează contribuțiile datorate de angajat, precum și impozitul pe venit.

CAS reprezintă 25% din salariul brut, ceea ce în cazul exemplului înseamnă 2.137 de lei. CASS este de 10% din salariul brut și ajunge la 855 de lei. Impozitul pe venit este de 10% și se aplică sumei rămase după scăderea CAS și CASS. Pentru exemplul prezentat, impozitul este de 556 de lei.

Pe lângă aceste sume, angajatorul achită CAM, calculată la 2,25% din valoarea salariului brut. Pentru salariul de 8.548 de lei, contribuția este de 192 de lei. CAM reprezintă o cheltuială suplimentară suportată de angajator și nu este inclusă în salariul brut al angajatului.

Astfel, costul total al companiei pentru un angajat care primește 5.000 de lei net ajunge la 8.740 de lei. Din această sumă, 3.548 de lei reprezintă taxele plătite pentru angajat, iar 192 de lei este contribuția obligatorie achitată de angajator.

Taxarea veniturilor salariale și reținerile din salariu

Potrivit unui studiu realizat de Romanian Business Leaders privind impozitarea veniturilor din salarii în 16 țări europene, România se află printre statele cu taxe ridicate pe veniturile salariale.

Conform datelor prezentate în material, un angajat din România cu un salariu de 5.000 de lei primește în mână 57,2% din salariul brut, față de o medie europeană de 64,9%. Codul Muncii stabilește și limite pentru reținerile din salariu. Acestea, cumulate, nu pot depăși într-o lună jumătate din salariul net.

În ceea ce privește daunele produse angajatorului, reținerile pot fi făcute numai dacă datoria salariatului este scadentă și exigibilă și dacă aceasta a fost constatată printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă.

Salariul minim și salariul mediu în 2026

Salariul minim brut garantat în plată este indicat la valoarea de 4.050 de lei. Creșterea este de 9,04% față de nivelul de 3.700 de lei din 2024.

Din suma respectivă, 300 de lei nu sunt taxați, potrivit informațiilor prezentate. Pentru un angajat plătit cu salariul minim, suma netă menționată în material este de 2.574 de lei. Pentru a doua jumătate a anului este propusă majorarea salariului minim brut garantat la 4.325 de lei.

Câștigul salarial mediu brut pe economie a fost de 9.868 de lei în decembrie 2025, în timp ce câștigul salarial mediu net a ajuns la 5.914 lei, potrivit datelor Institutului Național de Statistică.

Comparativ cu decembrie 2024, câștigul salarial mediu net a crescut cu 4,8%. Evoluțiile lunare au fost influențate și de acordarea unor prime și drepturi suplimentare.

Joburile căutate de candidați și salariile aferente

La începutul anului 2025, joburile de șofer au acumulat aproximativ 140.000 de interogări pe eJobs.ro, fiind cele mai căutate de candidați. Interesul s-a concentrat asupra pozițiilor pentru șoferii de categoria B, șoferii de tir și șoferii de distribuție.

Pe următoarea poziție s-a aflat profesia de inginer, pentru care candidații au făcut aproximativ 88.000 de căutări pe platformă.

Asistent medical a înregistrat 60.000 de interogări, contabilul a avut 58.000 de căutări, iar operatorul call center a adunat aproape 48.000.

În cazul joburilor din call center, candidații au căutat în special oportunități pentru vorbitori de spaniolă, franceză, germană și italiană. Joburile remote au înregistrat, în prima lună a anului, 32.000 de căutări, marcând o scădere a interesului față de anul precedent.

Județele cu cele mai mari și cele mai mici medii salariale
Potrivit datelor Salario by eJobs, Bucureștiul avea o medie salarială netă de 5.700 de lei. Timiș, Cluj și Sibiu urmau cu câte 5.000 de lei net.

În Sălaj, media salarială netă era de 4.914 lei, în Argeș de 4.800 de lei, în Brașov de 4.750 de lei, iar în Constanța de 4.700 de lei.

La nivelul județelor cu cele mai mici medii salariale, Giurgiu și Mehedinți aveau câte 3.800 de lei net. Vrancea, Vaslui, Harghita, Covasna, Teleorman și Vâlcea aveau medii de 4.000 de lei net. Datele sunt atribuite Salario by eJobs, comparatorul salarial al platformei.

Domeniile cu cele mai mari medii salariale

În clasamentul domeniilor cu cele mai mari salarii medii nete, Project Management apare cu o medie de 8.000 de lei, urmat de IT Software, cu 7.800 de lei, și Management, cu 7.000 de lei.

Cercetarea și dezvoltarea au o medie de 6.600 de lei, iar Petrol/Gaze, Crewing/Casino/Entertainment și Statistică/Matematică ajung la câte 6.000 de lei.

Ingineria și Construcțiile/Instalațiile au o medie de 5.700 de lei, aceeași valoare fiind indicată și pentru Automatizări.

În partea inferioară a clasamentului se află Beauty, cu 3.500 de lei, Medicină alternativă, cu 3.600 de lei, Sport/Wellness, cu 3.700 de lei, și Merchandising/Promoteri, cu 3.750 de lei.

Tipografii/Edituri au o medie de 3.861 de lei, Au Pair/Babysitter/Curățenie ajunge la 3.920 de lei, iar Turism/Hotel Staff, Relații clienți/Call Center, Pază și protecție/Militar și Alimentație/HoReCa au câte 4.000 de lei.

Pozițiile cu cele mai mari medii salariale

Datele Salario indică o medie netă de 18.000 de lei pentru poziția de CEO, cu un salariu maxim de 42.000 de lei. Pentru Ofițer Naval, media este de 16.000 de lei, iar valoarea maximă menționată este de 25.000 de lei.

Arhitectul IT are o medie de 15.000 de lei și un maximum de 45.000 de lei. Pentru Managing Partner sunt indicate 14.800 de lei în medie și 38.000 de lei maximum, iar pentru CTO, 14.000 de lei medie și 45.000 de lei maximum.

Medicul anestezist are o medie netă de 13.000 de lei și un maximum de 20.000 de lei. Head of Marketing are o medie de 12.000 de lei și un maximum de 30.000 de lei.

Chief Operations Officer are o medie de 12.000 de lei și un maximum de 20.000 de lei, Directorul juridic are 10.000 de lei în medie și 25.000 de lei maximum, iar judecătorul are o medie de 9.400 de lei și un maximum de 26.000 de lei.

Salariile sunt cele introduse în Salario, comparatorul salarial eJobs, de specialiști din domeniile respective.

Salariile pentru cele mai căutate joburi

Pentru cele mai căutate poziții, salariul mediu net indicat este de 3.800 de lei pentru șofer, 4.500 de lei pentru asistent medical și 2.900 de lei pentru operator call center. Un contabil are o medie de 4.200 de lei net, un inginer ajunge la 4.800 de lei, iar un economist la 4.500 de lei.

Pentru asistent manager este indicată o medie de 3.400 de lei, în timp ce un agent de vânzări are 3.600 de lei. Consilierul juridic ajunge la 4.600 de lei, iar electricianul la 4.500 de lei. Valorile reprezintă mediile salariale nete prezentate pentru aceste poziții și sunt distincte de valorile maxime menționate pentru anumite funcții.

Cum poate fi solicitată o mărire de salariu

O solicitare de majorare salarială poate fi pregătită prin prezentarea unor argumente legate de activitatea și evoluția profesională a angajatului. O altă variantă este solicitarea unei evaluări care să evidențieze rezultatele obținute și schimbările intervenite în responsabilitățile profesionale.

Înaintea discuției cu managerul, este utilă documentarea nivelului salarial practicat pe piață pentru o poziție similară. Salariul poate fi comparat prin intermediul Salario, pentru a vedea nivelurile raportate pentru roluri și experiențe diferite.

Momentul unei astfel de discuții poate fi legat de finalizarea cu succes a unui proiect sau de obținerea unei realizări profesionale. Dacă angajatorul are o procedură stabilită pentru majorările salariale, discuția cu managerul poate fi programată după încheierea anului financiar, potrivit recomandărilor prezentate în material. La negociere este indicată formularea clară a nivelului de salariu net dorit, după prezentarea motivelor pentru care angajatul solicită o creștere.

Cum se negociază salariul la interviul de angajare

Întrebarea referitoare la salariul dorit poate apărea în timpul unui interviu de angajare. Din acest motiv, candidatul își poate stabili dinainte așteptările salariale.

Suma solicitată trebuie raportată la nivelul veniturilor practicate pentru poziția respectivă, dar și la experiența și studiile candidatului. În timpul negocierii poate fi solicitat un salariu peste medie, astfel încât să existe spațiu pentru negociere.

Informațiile disponibile prin Salario pot fi folosite pentru compararea veniturilor obținute de specialiști cu experiență și roluri similare. În situația în care salariul oferit de companie nu poate fi negociat, pot fi discutate bonusurile sau alte beneficii.

Pregătirea pentru interviu include și formularea unui pitch prin care candidatul își prezintă experiența și abilitățile relevante pentru postul vizat.

Cum poate fi aflat salariul oferit de o companie

Uniunea Europeană a stabilit un termen până la care angajatorii vor trebui să publice informații salariale pentru pozițiile scoase la recrutare. Potrivit informațiilor din material, până la mijlocul anului 2026 ar trebui să fie publice toate grilele salariale.

Totodată, angajații vor avea posibilitatea de a obține informații despre veniturile colegilor. În primele cinci luni ale anului, din peste 110.000 de joburi noi publicate pe eJobs.ro, aproximativ 37.000 aveau salariul menționat în anunț.

Retailul, serviciile, turismul, transportul și logistica, industria alimentară și construcțiile s-au numărat printre domeniile cu cea mai mare deschidere pentru afișarea salariilor.

Aceste sectoare au și volume importante de angajări și se confruntă cu o fluctuație ridicată a personalului, ceea ce face necesară ocuparea rapidă a pozițiilor vacante.

„Dincolo de faptul că va trebui să se alinieze la o măsură obligatorie, companiile înțeleg că o astfel de măsură va avea o serie de efecte pozitive, de la reducerea timpului necesar închiderii unei poziții – pentru că, știind salariul, candidații vor aplica mult mai țintit -, până la crearea unui avantaj competitiv pentru cei care oferă salarii peste media pieței”, explică Ana Călugăru, Head of Communications în cadrul eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

Ce prevede Codul Muncii despre salariu

Compania angajatoare nu poate stabili prin contractul individual de muncă un salariu de bază inferior salariului de bază minim brut orar pe țară. Angajatorul trebuie să garanteze plata unui salariu brut lunar cel puțin egal cu salariul de bază minim brut pe economie. Plata salariului se face în bani cel puțin o dată pe lună, la data stabilită prin contractul individual de muncă.

Întârzierea nejustificată a plății salariului sau neplata acestuia poate duce la obligarea angajatorului la plata unor daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.

Codul Muncii interzice, la stabilirea venitului salarial, discriminarea pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenență națională, rasă, culoare, etnie, religie, opțiune politică, origine socială, handicap, situație sau responsabilitate familială, apartenență ori activitate sindicală.

Ce sporuri pot fi acordate salariaților

Pe lângă salariul de bază, veniturile unui angajat pot include sporuri sau adaosuri, în funcție de condițiile de muncă și de prevederile aplicabile. Sporurile pot fi acordate, de exemplu, pentru activitatea desfășurată în condiții periculoase sau nocive ori pentru munca de noapte. Printre formele de remunerare suplimentară menționate se află sporul pentru munca suplimentară, atunci când nu există posibilitatea acordării orelor libere plătite în termenul prevăzut.

Potrivit cariera.ejobs.ro, poate exista și sporul pentru vechime în muncă, stabilit prin contractul colectiv sau individual de muncă. Pentru munca de noapte, desfășurată între orele 22.00 și 6.00, este prevăzut un spor. De asemenea, poate fi acordat un spor pentru folosirea unei limbi străine dacă aceasta nu face parte din obligațiile postului. Un alt tip de remunerare suplimentară este cel pentru munca prestată în zilele de sărbătoare legală, atunci când, din motive justificate, nu pot fi acordate zilele libere.

Evoluția salariilor, diferența dintre venitul brut și cel net, taxele și contribuțiile, precum și nivelurile salariale practicate pentru diferite poziții sunt informații relevante pentru angajați și pentru persoanele care își caută un loc de muncă. Calculul salariului net permite, totodată, identificarea sumelor care sunt reținute din salariul brut și a costului total suportat de angajator.