Statul deschide o finanțare de peste 1 miliard de euro. Domeniile care vor primi bani prin TechUp România

Guvernul instituie TechUp România, un instrument prin care cercetarea-dezvoltarea și investițiile în producție vor fi finanțate în cadrul aceluiași proiect. Schema dispune de un buget total de 5,313 miliarde de lei și se adresează companiilor care dezvoltă tehnologii avansate în România. Acordurile de finanțare vor putea fi emise între 2026 și 2032, iar plățile sunt programate pentru perioada 2027-2041.

TechUp România va finanța împreună cercetarea și investiția în producție

TechUp România introduce un mecanism prin care o companie poate finanța atât dezvoltarea unei tehnologii, cât și capacitatea necesară pentru transformarea acesteia într-un produs sau serviciu comercial. Instituirea schemei este prevăzută într-o hotărâre anunțată printr-un comunicat de presă transmis redacției.

Bugetul total ajunge la 5,313 miliarde de lei, echivalentul a peste un miliard de euro. Din această sumă, 2,656 miliarde de lei sunt rezervate ajutoarelor regionale acordate pentru investiții, iar 2,657 miliarde de lei vor finanța proiectele de cercetare-dezvoltare.

Bugetul mediu disponibil în fiecare an este estimat la aproximativ 759 de milioane de lei, respectiv 150 de milioane de euro. Acordurile de finanțare vor putea fi emise în intervalul 2026-2032, în timp ce plățile către beneficiari se vor desfășura între 2027 și 2041.

Prin noua schemă, autoritățile schimbă modul în care sunt susținute tehnologiile avansate. Finanțarea nu se va opri la activitatea de cercetare și nici nu va acoperi separat numai construirea capacității de producție, ci va reuni cele două etape într-un singur proiect.

Mecanismul urmărește ca o tehnologie dezvoltată în România să poată fi transformată într-un produs comercial și într-o capacitate industrială competitivă. Programul țintește astfel una dintre vulnerabilitățile importante ale ecosistemului românesc de inovare: distanța dintre cercetare, validarea unei tehnologii și introducerea acesteia pe piață.

Proiectele eligibile trebuie să valoreze între 5 și 50 de milioane de lei

Companiile vor putea solicita finanțare pentru proiecte ale căror costuri eligibile sunt cuprinse între 5 milioane și 50 de milioane de lei. Fiecare proiect trebuie să includă două componente succesive și obligatorii.

Componenta de cercetare-dezvoltare trebuie să aibă o valoare de minimum 2 milioane de lei. Investiția ulterioară în capacitatea de producție sau de prestare a serviciilor trebuie să fie de cel puțin 3 milioane de lei.

Ambele etape vor fi incluse în același proiect și vor face obiectul unei singure cereri pentru obținerea acordului de finanțare.

„Prin TechUp corelăm, pentru prima dată, cercetarea de producţie într-un singur parcurs de finanţare şi introducem posibilitatea acordării unui avans pentru cercetare. Vrem să folosim mai bine capitalul uman românesc, să îl orientăm către antreprenoriat şi tehnologii avansate şi să păstrăm proprietatea intelectuală în compania care dezvoltă tehnologia.

Pentru proiectele care au nevoie de validare şi ghidaj privat, capitalul de venture capital sau al business angels completează finanţarea publică. Statul preia o parte importantă din efortul financiar, iar antreprenorul păstrează un activ valoros pentru rundele viitoare de finanţare”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.

Companiile vor putea primi în avans până la 30% din grantul anual pentru cercetare

Una dintre schimbările importante aduse de TechUp România este introducerea unui avans pentru componenta de cercetare-dezvoltare. Beneficiarii vor putea primi anticipat până la 30% din valoarea anuală a grantului aprobat pentru această etapă.

O companie va putea solicita un nou avans numai după justificarea sumei primite anterior. Beneficiarii care apelează la acest mecanism vor fi obligați să transmită rapoarte trimestriale privind evoluția proiectului și modul în care au fost utilizate fondurile.

Pentru cercetare-dezvoltare, programul combină granturile cu o deducere fiscală de 200% aplicabilă anumitor cheltuieli eligibile pentru active corporale și necorporale.

Intensitatea maximă a ajutorului va ajunge la 50% în cazul cercetării industriale și la 25% pentru dezvoltarea experimentală. Acestor procente li se vor putea adăuga bonusurile regionale permise de normele europene.

În etapa destinată producției, sprijinul financiar va fi oferit sub forma ajutorului regional. Valoarea acestuia va fi stabilită în limitele prevăzute de harta ajutoarelor regionale aplicabilă investiției.

Programul stabilește două trasee de finanțare pentru companii

Schema împarte potențialii beneficiari în două categorii, în funcție de resursele pe care le pot mobiliza pentru contribuția proprie și de sursele private de finanțare utilizate.

Categoria A se adresează întreprinderilor autonome care nu au suficiente resurse pentru a-și acoperi contribuția proprie. Aceste companii vor trebui să atragă capital privat de la fonduri de venture capital și/sau de la investitori de tip business angel.

În asemenea proiecte, investitorul privat nu oferă doar capital, ci contribuie și la validarea ideii și la introducerea unei discipline de business. Această intervenție este relevantă în special pentru companiile aflate într-o etapă în care accesul la finanțarea bancară tradițională rămâne dificil.

Categoria B include întreprinderile care își pot asigura contribuția printr-un mix mai larg de resurse private. Sursele acceptate pot cuprinde capitalul propriu, profitul reinvestit, creditele bancare, împrumuturile intragrup, fondurile de venture capital sau investițiile realizate de business angels.

Indiferent de categoria în care se încadrează, beneficiarul trebuie să acopere cel puțin 25% din costurile eligibile. Condiția se aplică atât componentei de cercetare-dezvoltare, cât și investiției în producție, iar resursele folosite nu trebuie să beneficieze de un alt sprijin public.

Prin această structură, finanțarea oferită de stat este concepută să completeze piața privată de capital, fără să o înlocuiască. În cazul proiectelor antreprenoriale care întâmpină dificultăți în atragerea banilor, un fond de venture capital sau un business angel poate furniza inclusiv expertiza necesară pentru calibrarea tehnică și comercială a produsului.

În paralel, ajutorul public va diminua efortul investițional suportat de companie și va putea facilita dezvoltarea proiectelor cu un nivel ridicat de risc.

Progresul proiectelor va putea fi demonstrat prin teste, certificări și contracte-pilot

TechUp România introduce o monitorizare adaptată riscurilor specifice proiectelor de inovare. În primii doi ani după finalizarea investiției, apropierea unui produs de piață va putea fi demonstrată prin mai multe tipuri de rezultate concrete.

Printre dovezile acceptate se numără proiectele-pilot realizate cu clienți, testele plătite, scrisorile de intenție, interesul pentru achiziționarea produsului, progresul în procesul de certificare și validarea obținută din partea clienților.

De asemenea, companiile vor putea prezenta finanțări atrase ulterior, active de proprietate intelectuală, parteneriate strategice sau alte rezultate care arată avansul către comercializarea tehnologiei. Perioada de menținere a investiției va putea fi prelungită cu cel mult doi ani, dacă beneficiarul demonstrează existența unui progres.

Această abordare ține cont de particularitățile investițiilor DeepTech, în cazul cărora trecerea de la prototip la un produs comercial poate dura mai mult și implică riscuri tehnologice și comerciale ridicate.

Dacă rezultatele comerciale rămân sub nivelul estimat inițial, schema permite, în anumite situații, recuperarea unei sume proporționale cu gradul de nerealizare. Prin urmare, beneficiarul nu va fi obligat automat să restituie întregul sprijin primit.

Companiile trebuie însă să respecte condițiile ferme referitoare la finalizarea componentei de cercetare și la atingerea nivelului de maturitate tehnologică stabilit prin acordul de finanțare.

Drepturile de proprietate intelectuală trebuie păstrate de compania beneficiară

Protejarea valorii tehnologice realizate cu ajutorul finanțării reprezintă o condiție centrală a programului. Beneficiarul trebuie să păstreze drepturile de proprietate intelectuală asupra produsului sau serviciului obținut prin componenta de cercetare-dezvoltare.

Obligația se aplică pe întreaga perioadă în care investiția în producție trebuie menținută. Activitatea economică și proprietatea intelectuală rezultate din cercetare vor trebui păstrate în regiunea unde a fost realizată investiția, pentru intervalul prevăzut de schemă.

Autoritățile urmăresc astfel ca proprietatea intelectuală realizată prin finanțare și prin utilizarea specialiștilor din România să rămână în patrimoniul companiei care a dezvoltat tehnologia.

Acest activ va putea fi utilizat ulterior pentru atragerea unor noi runde de capital privat, negocierea unor parteneriate și extinderea companiei pe piețele internaționale.

Inteligența artificială, energia verde și biotehnologia sunt printre domeniile finanțate

Finanțările TechUp România se vor concentra asupra unor sectoare care pot genera produse și servicii cu valoare adăugată ridicată. Lista include calculul avansat, inteligența artificială, microelectronica și infrastructura digitală.

Schema va susține și proiecte din biotehnologie, Agri-Tech și sănătate de precizie, precum și investiții în energie verde, sisteme de stocare și tehnologii destinate reducerii impactului climatic.

Alte domenii vizate sunt mobilitatea, industria spațială, sistemele autonome, materialele avansate, Industry 4.0, securitatea cibernetică și securitatea digitală.

Programul urmărește valorificarea specialiștilor români în sectoarele în care țara poate dezvolta competențe și proprietate intelectuală proprie. Cercetarea și expertiza tehnică ar urma să fie transformate în companii, produse, capacități industriale și locuri de muncă înalt calificate.

Prin finanțarea comună a cercetării, dezvoltării și producției, schema urmărește să consolideze prezența României în lanțurile globale de valoare din industriile care vor influența economia următoarelor decenii.

Autoritățile mizează pe formarea unui portofoliu mai mare de tehnologii și drepturi de proprietate intelectuală dezvoltate în România. Obiectivul este ca economia românească să nu rămână doar un consumator de tehnologie sau un furnizor de componente și servicii cu valoare adăugată redusă, ci să dețină soluții proprii și brevete care pot consolida poziția țării în lanțurile internaționale de inovare și producție.

Ghidurile pentru accesarea banilor vor fi publicate în 45 de zile lucrătoare

Ministerul Finanțelor trebuie să aprobe și să publice Ghidul solicitantului și Ghidul de plată în cel mult 45 de zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a hotărârii.

Documentele vor stabili categoriile de companii care pot aplica, proiectele acceptate, formele de sprijin și cheltuielile eligibile. Tot prin aceste ghiduri vor fi precizate documentele necesare, regulile de evaluare și procedurile folosite pentru monitorizarea investițiilor.

Ghidurile vor detalia condițiile și mecanismele prin care pot fi acordate avansurile, granturile și facilitățile fiscale incluse în schemă. Ministerul Finanțelor urmează să anunțe și data de la care companiile vor putea depune cererile de finanțare, precum și bugetul disponibil în fiecare an.