Legea salarizării pune presiune pe buget. Ilie Bolojan: Anvelopa a sărit de 12 miliarde de lei. „Trebuie să găseşti diferenţa de bani”

Noua lege a salarizării din sectorul public a ajuns la un impact bugetar de peste 12 miliarde de lei, deși negocierile au pornit de la o anvelopă de aproximativ 8 miliarde. Premierul interimar Ilie Bolojan avertizează că orice suplimentare a banilor destinați salariilor trebuie compensată prin reduceri de cheltuieli în alte zone. Proiectul a fost transmis experților Comisiei Europene, iar observațiile primite au determinat Ministerul Finanțelor și Ministerul Muncii să lucreze la reașezarea propunerii. În lipsa unui acord, România riscă inclusiv pierderea unor fonduri europene.

Anvelopa pentru legea salarizării a trecut de 12 miliarde de lei

Ilie Bolojan a prezentat situația negocierilor pentru noua lege a salarizării unitare și a explicat cum a crescut impactul financiar al proiectului.

Potrivit premierului interimar, actualul proiect a fost preluat de Dragoș Pîslaru de la fostul ministru Florin Manole și a trecut ulterior prin discuții cu reprezentanții sindicatelor. Negocierile cu diferitele categorii de angajați din sectorul public au dus la majorarea treptată a sumei necesare.

”Pe legea salarizării unitare, lucrurile stau în felul următor. Aşa cum ştiţi, domnul Pîslaru a preluat un proiect pe care l-a lăsat domnul Manole. Pe baza acestui proiect a avut discuţii cu sindicatele şi am constatat că în propunerea care a fost făcută, nu s-a ajuns la o înţelegere cu sindicatele. Ca atare, suma totală, discutând cu fiecare categorie socială de bugetari, a fost majorată treptat treptat şi a ajuns la o anumită valoare, să spunem, peste 12 miliarde ca envelopă, deşi iniţial se pornise de la 8 miliarde. În această situaţie, pentru a verifica dacă într-adevăr această formulă nu doar că ar putea avea o susţinere la noi, ci este şi jalon îndeplinit, a fost comunicat experţilor Comisiei Europene acest draft, deci acest material de lucru”, a spus premierul interimar Ilie Bolojan la B1.

Diferența dintre varianta inițială și cea rezultată după negocieri depășește astfel patru miliarde de lei.

Comisia Europeană a transmis observații asupra proiectului

Draftul a ajuns la experții Comisiei Europene pentru a se verifica dacă soluția propusă poate fi considerată compatibilă cu angajamentele asumate de România.

Bolojan a anunțat că punctul de vedere al Comisiei a fost primit miercuri, iar experții Ministerului Finanțelor și ai Ministerului Muncii au început să modifice propunerea în funcție de observațiile formulate.

El a adăugat că ”a venit un punct de vedere astăzi de la Comisie, legat de aceste observaţii şi în baza acestui punct de vedere, Ministerul de Finanţe şi Ministerul Muncii au lucrat prin expertii lor în aşa fel încât să reaşeze propunerea”.

Premierul interimar a respins însă ideea că Bruxelles-ul ar impune României o anumită formulă de salarizare. El a arătat că observațiile vizează în principal sustenabilitatea măsurilor și respectarea constrângerilor bugetare.

”Nu ne forţează aici, noi avem nişte constrângeri şi nu putem să facem decât lucrurile pe care le putem face în datele pe care le aveam”, a mai spus Bolojan.

Orice creștere a salariilor trebuie acoperită din altă parte

Problema centrală este sursa de finanțare. Dacă anvelopa salarială crește peste nivelul pe care bugetul îl poate susține, diferența trebuie compensată prin diminuarea altor cheltuieli.

Bolojan avertizează că această parte a ecuației este mult mai dificilă politic decât acordarea unor venituri suplimentare.

”Deci problema este ca la final, plus cu minus, să te încadrezi în ceea ce poate economia românească. Ori, cu cât încerci să duci lucrurile spre un anumit plus cu atâta trebuie să faci reduceri de cheltuieli mai mari. Ştiţi, la creşteri de venituri se va înghesui toată lumea să facă propuneri. La reduceri de cheltuieli nu va fi nimeni care să-şi asume reducere de cheltuieli. Ori, la modul cinstit, această propunere trebuie făcută în aşa fel încât, pe de-o parte, să fie făcută suportabil, adică să poate fi suportată de economia românească din bugetul de stat, să corecteze inechităţele care sunt adunate, pentru că dacă nu se întâmplă aceste lucruri (..) trebuie să ne gândim şi la milioanele de oameni care lucrează în sectorul privat, care prin munca lor în fiecare zi, în halele din România, în birouri şi peste tot, trebuie să genereze aceşti bani şi dacă în sectorul public cheltuiele sunt enorme, nu fac decât să pună o sarcină în spatele acestor oameni. Aceasta este realitatea”, a explicat premierul.

Bolojan invocă presiunea asupra angajaților din mediul privat

Premierul interimar a legat reforma salarizării bugetare și de capacitatea economiei private de a susține cheltuielile statului.

În opinia sa, noua grilă trebuie să rezolve inechitățile acumulate între diferitele categorii de personal, dar fără ca factura finală să devină nesustenabilă pentru buget.

Mesajul său este că majorările din sectorul public nu pot fi analizate separat de veniturile statului și de contribuția milioanelor de angajați din economia privată.

Această constrângere devine cu atât mai importantă cu cât negocierile cu sindicatele au ridicat impactul financiar al reformei de la aproximativ 8 miliarde de lei la peste 12 miliarde de lei.

România riscă să piardă fonduri europene dacă legea nu este adoptată

Miza negocierilor depășește însă problema salariilor bugetarilor. Reforma salarizării reprezintă și un angajament legat de fondurile europene, iar eșecul adoptării unei formule acceptabile ar putea avea consecințe financiare pentru România.

Premierul interimar a avertizat că lipsa unei înțelegeri ar putea conduce la pierderea unor bani europeni.

”Este o chestiune de minus de credibilitate pentru noi pentru că ne-am angajat să facem aceste lucruri”, a mai spus Bolojan.

Guvernul trebuie astfel să găsească o formulă care să împace trei obiective: corectarea dezechilibrelor existente în sistemul public de salarizare, menținerea costurilor într-o limită pe care bugetul o poate suporta și respectarea angajamentelor asumate de România în relația cu instituțiile europene.