Salariile bugetarilor ar urma să crească. Ilie Bolojan: „Îi va fi greu să mai ţină salariile în sectorul public plafonate”

Salariile din sectorul public ar putea intra pe o traiectorie de creștere, în contextul negocierilor pentru noua lege a salarizării. Premierul interimar Ilie Bolojan spune că, indiferent de formula viitorului Guvern, menținerea veniturilor bugetarilor la nivelul actual va fi dificilă după doi ani de plafonare. Noua grilă ar urma să corecteze și diferențele existente în sistem, unele salarii putând crește cu 10%, 15% sau chiar 20%. În același timp, Executivul trebuie să găsească bani pentru majorări într-un an în care investițiile publice vor scădea, iar deficitul trebuie redus.

Ilie Bolojan anunță presiuni pentru creșterea salariilor bugetarilor

Negocierile privind noua lege a salarizării continuă, iar una dintre principalele probleme este impactul financiar pe care viitoarea grilă îl va avea asupra bugetului de stat.

Ilie Bolojan consideră că, după doi ani în care veniturile din sectorul public au fost ținute sub control, următorului Guvern îi va fi dificil să continue plafonarea.

Situația se complică însă prin faptul că anul viitor România nu va mai beneficia de același volum de bani proveniți din PNRR, ceea ce va conduce și la diminuarea investițiilor publice.

”PNRR-ul se termină, nu mai avem aici şi deci inevitabil va fi o scădere. Anul acesta a fost un record al investiţiilor publice, atât din punct de vedere al procentului, se duce către 8% din PIB, dar şi din punct de vedere al sumelor, ca efect al cumulării fondurilor europene din coeziune a fondurilor din PNRR şi a închiderea de program. Vom avea anul viitor o scădere. Inevitabil, orice guvern va veni într-o formulă sau alta, îi va fi greu să mai ţină salariile în sectorul public plafonate. Pentru că deja este al doilea an şi va trebui într-o formă sau alta să le ridice. Şi ceea ce am susţinut în această perioadă şi sper că în aceste zile avem înţelepciunea să găsim o formulă”, a arătat Bolojan.

Negocieri pentru noua lege a salarizării. Urmează o întâlnire la Cotroceni

Discuțiile pentru găsirea unei formule acceptabile continuă la nivel tehnic, iar joi este programată și o nouă întâlnire la Palatul Cotroceni.

Miza nu este reprezentată doar de viitoarele venituri ale angajaților statului. Adoptarea legii este legată, potrivit premierului interimar, și de aproximativ 800 de milioane de euro din PNRR.

Bolojan consideră că aprobarea actului normativ ar crește predictibilitatea politicii salariale pentru următorii ani și ar contribui la menținerea încrederii în România.

Unele salarii ar putea crește cu 10%, 15% sau 20%

Noua lege ar trebui să rezolve și o parte dintre diferențele existente între angajații sistemului public. Potrivit explicațiilor premierului interimar, cei care au în prezent venituri mai mici decât nivelul rezultat din viitoarea grilă ar urma să beneficieze de majorări.

În unele cazuri, creșterile indicate de Bolojan ajung la 20%.

”Anvelopa de creştere, ea tot va exista, dar dacă am vota legea, ne-am lua nişte bani din PNRR, aproape 800 de milioane de euro, am crea o predictibilitate pentru anii următori care asigură o încredere suplimentară în România.Deci nu ne mai expunem unui risc de downgradare şi de scăderea încrederii şi mai ales corectează nişte dezechilibre care sunt în salarizarea din sectorul public şi inechiteţi mari, în sensul în care celor care sunt astăzi cu un salariu mai mic decât li s-ar cuveni, le va creşte cu 10, cu 15, cu 20%, iar cei care au salarii mai mari decât li s-ar cuveni nu le va scădea sub linia asta, vor rămâne la acest nivel un an, doi, cât timp până ajung ceilalţi din urmă şi în felul acesta vom avea o echitate”, a explicat premierul interimar.

Ce se întâmplă cu bugetarii care au salarii peste nivelul viitoarei grile

Aplicarea noii legi nu ar însemna însă că fiecare angajat al statului va beneficia imediat de o majorare.

Conform mecanismului descris de Bolojan, persoanele care încasează deja salarii mai mari decât nivelul care le-ar reveni potrivit noii grile nu ar urma să suporte reduceri.

În schimb, veniturile lor ar rămâne la nivelul actual timp de unul sau doi ani, până când salariile celorlalte categorii vor recupera diferența.

Prin această formulă, autoritățile încearcă să reducă dezechilibrele salariale fără să taie veniturile celor care se află deja peste nivelul stabilit de viitoarea grilă.

Mai mulți bani pentru salarii, mai puțini pentru investiții

Aplicarea noii legi va pune însă presiune suplimentară asupra finanțelor publice. Bolojan anticipează simultan o creștere a fondului de salarii și o reducere a volumului investițiilor.

Situația bugetară va fi cu atât mai dificilă cu cât România trebuie să continue reducerea deficitului.

”Va fi o creştere a fondului de salarii, va fi o scădere a volumului de investiţii şi asta va fi o presiune pe acest buget, în condiţiile în care noi trebuie să ne mai reducem cu aproape un punct procentual deficitul, deci să coborâm de la 6% aproximativ la puţin peste 5%”, a mai spus Bolojan, el adăugând că reformele care au fost adoptate în această perioadă trebuie continuate iar măsurile de reducere a cheltuielilor statului sunt necesare.

2027, un an dificil pentru bugetul României

Premierul interimar avertizează astfel că majorarea unor salarii din sectorul public va trebui făcută într-un context financiar mai dificil decât cel din 2026.

Finalizarea PNRR va reduce volumul fondurilor europene disponibile pentru investiții, în timp ce cheltuielile salariale ar urma să crească odată cu aplicarea noii grile.

În paralel, România trebuie să continue consolidarea fiscală și să coboare deficitul de la aproximativ 6% din PIB spre puțin peste 5%.

În aceste condiții, Bolojan susține că reformele și măsurile pentru reducerea cheltuielilor statului trebuie continuate, astfel încât majorările salariale și corectarea inechităților din sistemul public să poată fi susținute fără abandonarea țintelor privind deficitul.