BNS cere intervenția CSAT în cazul gazelor din Neptun Deep. Avertisment privind facturile și industria din România

Blocul Național Sindical (BNS) îi solicită președintelui Nicușor Dan să aducă în Consiliul Suprem de Apărare a Țării problema securității energetice și a achiziției de gaze din proiectul Neptun Deep. Sindicaliștii cer o analiză a efectelor pe care prețul de 48,752 euro/MWh prevăzut pentru gazele cumpărate de stat de la OMV Petrom le-ar putea avea asupra facturilor populației, industriei, inflației și bugetului public. BNS avertizează că, în anumite scenarii, costurile s-ar putea propaga în întreaga economie.

BNS cere o dezbatere în CSAT privind gazele din Neptun Deep

Blocul Național Sindical solicită implicarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării în analiza consecințelor economice și energetice ale achiziției de gaze din perimetrul offshore Neptun Deep.

Într-o scrisoare deschisă adresată președintelui Nicușor Dan, confederația sindicală cere ca subiectul să fie discutat împreună cu instituțiile care au atribuții în sector. Printre acestea sunt indicate Ministerul Energiei, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei și Consiliul Concurenței.

Demersul vine în contextul promulgării Legii nr. 171/2026 privind unele măsuri bugetare. BNS analizează în special condițiile în care statul ar urma să cumpere gaze naturale de la OMV Petrom, în baza dreptului de preempțiune aferent exploatării Neptun Deep.

Potrivit calculelor prezentate de sindicaliști, este vorba despre 49,9 milioane MWh, echivalentul a 49,9 TWh de gaze, pentru care valoarea totală ar depăși 2,4 miliarde de euro.

‘Concret, legea vizează achiziția a 49,9 milioane MWh (49,9 TWh) de gaze naturale prin proiectul Neptun Deep, în valoare totală de peste 2,4 miliarde de euro. Conform actului normativ, în perioada 2027-2034, statul român va cumpăra gaze naturale la un preț de 48,752 de euro/MWh, de la OMV Petrom, în baza dreptului de preempțiune aferent exploatării gazelor din perimetrul Neptun Deep. România are în acest perimetru offshore, aproximativ 100 de miliarde de metri de cubi de gaze naturale, din care jumătate se află în exploatarea ROMGAZ. Nu vorbim despre o decizie cu efect limitat la o tranzacție comercială. Vorbim despre o decizie care poate produce efecte asupra bugetului de stat, facturilor populației, prețurilor energiei electrice, competitivității industriei românești și atractivității României pentru investiții, timp de șapte ani’, se arată într-o scrisoare deschisă transmisă președintelui României.

BNS avertizează asupra riscului ca statul să cumpere gaze peste prețul pieței

Sindicaliștii construiesc două scenarii privind efectele economice ale mecanismului. Primul pornește de la posibilitatea ca gazele tranzacționate pe piața liberă să ajungă, în perioada vizată, mai ieftine decât nivelul stabilit pentru achiziția de către stat.

Dacă prețul pieței va coborî sub 48,752 euro/MWh, statul ar putea ajunge să achiziționeze gazele la un cost superior celui disponibil în piață. Valorificarea ulterioară la un preț mai redus ar putea genera, potrivit BNS, pierderi care s-ar reflecta în finanțele publice.

Confederația face și o comparație cu actualul preț reglementat aplicat producătorilor interni pentru gazele destinate populației și producătorilor de energie termică. Nivelul de 48,752 euro/MWh ar echivala, potrivit analizei BNS, cu aproximativ 256 lei/MWh, față de 120 lei/MWh în prezent.

BNS estimează o diferență de 113% față de actualul reper pentru populație

Cel de-al doilea scenariu analizat privește transferarea costurilor mai ridicate în economie și, în final, către consumatori.

Sindicaliștii compară prețul prevăzut pentru gazele respective cu un reper actual de 22,8 euro/MWh și susțin că diferența ar fi de 113%.

‘Dacă luăm drept reper un preț de 22,8 de euro/MWh (preț reglementat acum pentru populație) și îl comparăm cu prețul de 48,752 de euro/MWh, vorbim despre o creștere de 113% a prețului gazului, nu despre o ajustare marginală. Această diferență nu poate fi ignorată într-o economie în care gazul natural reprezintă o componentă importantă a costurilor pentru populație, pentru industrie și pentru producția de energie electrică’, arată liderii sindicali.

BNS avertizează că efectele nu s-ar limita la consumatorii direcți de gaze. Prețul combustibilului influențează și costurile centralelor care produc electricitate pe bază de gaze naturale.

BNS: Energia electrică ar putea ajunge la peste 180 de euro/MWh la consumator

În calculele prezentate de confederație, producerea unui MWh de energie electrică necesită aproximativ 2,5 MWh de gaze naturale.

La prețul prevăzut pentru gazele din contract, numai componenta legată de combustibil ar împinge costul unui MWh de electricitate la peste 120 de euro, potrivit BNS.

Sindicaliștii susțin că acest nivel ar putea deveni un reper minim pentru energia activă. După adăugarea tarifelor de transport și distribuție, a accizelor, TVA și certificatelor pentru emisiile de carbon, costul final ar putea depăși 180 euro/MWh atât pentru consumatorii industriali, cât și pentru cei casnici.

O altă problemă ridicată privește sistemele centralizate de încălzire. Analiza BNS estimează că facturile pentru căldură ar putea crește cu peste 100% dacă gazele utilizate de centralele de cogenerare ar ajunge să coste aproximativ dublu față de nivelul actual.

Sindicaliștii avertizează asupra competitivității fabricilor din România

Efectele asupra industriei reprezintă un alt motiv pentru care BNS solicită o analiză înainte ca mecanismul să își producă efectele în perioada 2027-2034.

Confederația consideră că stabilirea pentru șapte ani a unui preț de 48,752 euro/MWh poate transmite un semnal important investitorilor care analizează costurile de producție din România.

‘Există și o problemă mai largă, care depășește nivelul facturii individuale. Stabilirea prin lege a unui preț de 48,752 de euro/MWh pentru o perioadă de șapte ani poate reprezenta un semnal economic și investițional extrem de important pentru piața românească. Într-o economie în care prețul energiei reprezintă unul dintre principalii factori care determină competitivitatea, investitorii au nevoie de predictibilitate, dar și de prețuri competitive. Dacă energia devine structural mai scumpă în România, există riscul ca investițiile să fie redirecționate către alte piețe, iar companiile care produc în România să își piardă competitivitatea în raport cu cele din alte state europene. În traducere, investitorii vor fugi și vor închide fabricile, uzinele și toate afacerile care astăzi plătesc taxe și impozite la bugetul de stat și asigură venituri pentru milioane de lucrători!’, se mai spune în scrisoarea deschisă.

BNS susține astfel că problema prețului gazelor trebuie analizată inclusiv din perspectiva menținerii investițiilor și a locurilor de muncă, nu doar prin prisma costului imediat al achiziției.

BNS critică modul în care Guvernul gestionează actualele crize

În scrisoarea transmisă președintelui, sindicaliștii susțin că o decizie cu implicații financiare pe termen lung ar trebui să fie însoțită de analize detaliate privind toate consecințele posibile.

BNS plasează subiectul în contextul mai larg al scumpirilor din sectorul energetic și critică modul în care autoritățile au gestionat alte măsuri cu impact asupra prețurilor.

‘România traversează mai multe crize suprapuse care generează creșteri de prețuri în energie, iar românii constată cu ochiul liber că Guvernul nu poate face față provocărilor unei piețe libere (a se vedea cazul introducerii accizei dinamice la motorină, care în loc să reducă prețul la pompă a dus la o creștere a acestuia)’, adaugă liderii sindicali.

Confederația solicită instituțiilor responsabile să prezinte estimări privind efectele asupra facturilor la gaze și electricitate, inflației, competitivității companiilor, investițiilor și bugetului de stat.

BNS cere explicații privind achiziția gazelor de la OMV Petrom

Printre aspectele pentru care sindicaliștii solicită răspunsuri se află impactul pe care prețul de 48,752 euro/MWh îl poate avea asupra facturilor consumatorilor casnici între 2027 și 2034.

BNS vrea să fie calculat și efectul asupra prețurilor electricității, precum și pierderea potențială suportată de stat în eventualitatea în care gazele de pe piața liberă vor costa mai puțin decât nivelul stabilit pentru achiziție.

Confederația cere, de asemenea, explicații privind alegerea gazelor vândute de OMV Petrom în condițiile în care Romgaz, companie controlată de stat, deține o participație de 50% în proiectul Neptun Deep.

‘Care este beneficiul economic net pentru România în urma acestei decizii, după raportarea costurilor potențiale pentru buget, consumatori și economie? De ce a ales România să cumpere gaze naturale de la OMV Petrom (49,9 TWh de gaze naturale din perimetrul offshore Neptun Deep), când ROMGAZ, companie a statului român, deține jumătate din gazele care vor fi exploatate prin proiectul Neptun Deep? De ce a ales România să cumpere gaze naturale la prețul de 48,752 de euro/MWh, când estimările pentru 2027, la Bursa de gaze naturale din Olanda (TTF) sunt de 45 de euro pentru un MWH?’, sunt o serie de alte câteva întrebări adresate de BNS.

BNS: Resursele României trebuie să aducă prosperitate

Prin solicitarea adresată președintelui Nicușor Dan, Blocul Național Sindical cere ca implicațiile achiziției să fie analizate la nivelul CSAT și ca instituțiile responsabile să prezinte scenarii privind efectele economice.

Sindicaliștii vor inclusiv măsuri prin care eventualele costuri suplimentare să nu ajungă în facturile populației și ale companiilor.

‘Resursele României trebuie să fie o sursă de prosperitate pentru români, nu o sursă de pierderi pentru buget sau de scumpiri pentru consumatori’, se arată în finalul scrisorii deschise.