Situație critică pe calea ferată din România. Peste 72% din linii au termenul de reînnoire depășit. Guvernul anunță planul până în 2030

Situația infrastructurii feroviare din România s-a deteriorat puternic după decenii de subfinanțare. La sfârșitul anului 2025, peste 9.700 de kilometri de cale ferată, reprezentând 72,56% din rețea, aveau scadența pentru reînnoire depășită. În același timp, deficitul acumulat numai pentru întreținere și reparații curente a trecut de 12 miliarde de lei, iar transportul feroviar de marfă a scăzut cu aproape 23%. Guvernul a aprobat Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare pentru perioada 2026-2030, document necesar inclusiv pentru semnarea contractului fără de care nu pot fi făcute plățile salariale la CFR.

Peste 9.700 de kilometri de cale ferată au scadența de reînnoire depășită

Datele care stau la baza noii strategii arată amploarea problemelor acumulate în infrastructura feroviară. La nivelul anului 2025, 9.753 de kilometri de linii aveau scadența pentru reînnoire depășită, echivalentul a 72,56% din total.

Situația s-a deteriorat constant în ultimele decenii. În 1990, problema afecta 1.364 km de cale ferată, respectiv 10,10% din rețea. În 2010, lungimea ajunsese deja la 5.596 km, ceea ce reprezenta 41,14%.

În numai 15 ani, între 2010 și 2025, numărul kilometrilor de cale ferată care au depășit scadența pentru reînnoire a crescut cu peste 4.100 km.

Deficit de peste 12 miliarde de lei pentru întreținerea căilor ferate

Una dintre explicațiile pentru situația actuală este nivelul insuficient al finanțărilor acordate infrastructurii.

În perioada 2021-2025, fondurile puse la dispoziție au reprezentat numai 45,76% din necesarul calculat. Diferența acumulată doar în ceea ce privește întreținerea și reparațiile curente a trecut de 12 miliarde de lei.

Documentul aprobat de Executiv pune problemele actuale în contextul unei perioade mult mai lungi, vorbind despre efectele a aproximativ 35 de ani de subfinanțare a infrastructurii feroviare.

Lipsa lucrărilor necesare s-a tradus în degradarea infrastructurii și în menținerea sau introducerea unor restricții care afectează performanța transportului feroviar.

Transportul feroviar de marfă a scăzut cu aproape 23%

Problemele infrastructurii se suprapun peste o evoluție nefavorabilă a pieței transportului feroviar.

Strategia anterioară urmărea o creștere cu 25% a transportului pe calea ferată, însă rezultatele au fost departe de obiectiv.

În transportul de călători a fost consemnată o diminuare de peste 2%, în timp ce transportul feroviar de marfă a înregistrat o contracție de aproape 23%.

Noua strategie încearcă să inverseze această tendință prin creșterea competitivității trenului în raport cu transportul rutier.

Guvernul vrea trenuri mai rapide și mai predictibile

Pentru perioada 2026-2030 au fost stabilite trei direcții majore de intervenție.

Prima și cea mai urgentă este recuperarea accelerată a restanțelor privind reînnoirea infrastructurii, introdusă în strategie drept „Obiectivul 0”.

A doua urmărește creșterea competitivității transportului feroviar pe piața internă. Autoritățile vor ca transportul pe calea ferată să devină mai rapid, mai sigur și mai predictibil.

A treia direcție vizează integrarea României în spațiul feroviar unic european și respectarea angajamentelor asumate față de Uniunea Europeană.

Planurile nu se limitează la modernizarea unor tronsoane. Sunt vizate mentenanța, operarea, reînnoirea și extinderea infrastructurii, alături de măsuri administrative pentru eficientizarea sectorului.

Guvernul vrea să mute călătorii și mărfurile de pe șosele pe calea ferată

O miză importantă este și reducerea presiunii asupra transportului rutier. Autoritățile urmăresc ca o parte mai mare dintre călători și mărfuri să utilizeze calea ferată în locul șoselelor.

Potrivit strategiei, transferul unor fluxuri de trafic către tren ar putea conduce la creșterea vitezei medii de deplasare pe drumurile existente și la reducerea blocajelor.

Un trafic rutier mai redus ar trebui să contribuie și la diminuarea numărului accidentelor, precum și a costurilor generale de transport.

Pentru ca acest scenariu să devină posibil, infrastructura feroviară trebuie însă să ofere timpi de călătorie și un nivel de predictibilitate care să facă trenul competitiv în raport cu transportul rutier.

Coridoarele feroviare europene intră în planul până în 2030

Investițiile prevăzute pentru următorii cinci ani sunt corelate și cu Master Planul General de Transport.

Strategia include proiectele prioritare pentru modernizarea coridoarelor feroviare din rețeaua europeană TEN-T în perioada 2026-2030, investiții aflate în legătură cu obiectivul României de integrare în spațiul feroviar unic european.

Documentul continuă proiectele prevăzute în Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2021-2025 și în Programul Investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport 2021-2030.

Strategia este importantă și pentru salariile angajaților CFR

Aprobarea documentului are și o consecință imediată pentru Compania Națională de Căi Ferate CFR SA.

Noua strategie creează cadrul necesar pentru semnarea Contractului de activitate și performanță al CFR pentru perioada 2026-2030.

Importanța contractului depășește însă planificarea investițiilor. Potrivit informațiilor prezentate de Guvern, fără acest document nu pot fi efectuate plățile salariale.

Astfel, aprobarea strategiei permite continuarea procedurilor necesare atât funcționării companiei, cât și implementării investițiilor programate pentru următorii ani.

După aprobarea prin Hotărâre de Guvern, documentul urmează să fie publicat de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și transmis Comisiei Europene, România având obligația de a informa instituția europeană cu privire la adoptarea strategiei.