Planul care poate schimba sectorul energetic din România. AEI propune 10 măsuri până în 2030: Țara se sufocă sub povara energiei scumpe

Asociația Energia Inteligentă (AEI) propune un plan de intervenție pentru transformarea resurselor energetice ale României în securitate energetică, prețuri suportabile și dezvoltare economică. Documentul, intitulat „Planul energetic pentru România 2030”, cuprinde zece decizii considerate prioritare pentru sectorul energetic.

AEI propune un plan care poate schimba sectorul energetic din România

Președintele AEI, Dumitru Chisăliță, susține că România se confruntă cu o presiune tot mai mare generată de costurile energiei. Potrivit acestuia, în ultimii doi ani, prețurile la electricitate au crescut cu 112%, cele la gaze cu 126%, iar cele la combustibili cu 55%. La acestea se adaugă taxe de peste 26%, ceea ce, în opinia sa, transformă pentru tot mai multe firme fiecare zi de funcționare într-o luptă pentru supraviețuire.

Potrivit Planului energetic pentru România 2030, problema principală a țării nu este lipsa resurselor, ci sincronizarea, execuția și guvernanța. România dispune de gaze naturale, hidroenergie, energie nucleară, cărbune, biomasă, rafinării și un potențial important pentru energia regenerabilă. Cu toate acestea, țara continuă să importe energie în momentele critice și să suporte prețuri ridicate, potrivit analizei AEI.

Studiul identifică 40 de riscuri majore care s-ar putea materializa până în 2030 în lipsa unor intervenții. Printre acestea se numără închiderea capacităților pe cărbune înainte de finalizarea centralelor pe gaze, întârzierile proiectelor nucleare și hidroenergetice, precum și dezvoltarea surselor regenerabile fără rețele, flexibilitate și capacități de stocare adecvate.

Potrivit organizației, aceste evoluții ar putea menține dependența de importuri în orele critice. În același timp, prețurile ar putea deveni mai volatile, industria ar putea deveni mai puțin competitivă, iar numărul consumatorilor vulnerabili ar putea crește.

AEI atrage atenția și asupra altor factori care amplifică riscurile din sectorul energetic. Printre aceștia se află investițiile scumpe, fiscalitatea instabilă, guvernanța slabă, digitalizarea întârziată și lipsa unei planificări integrate.

Reprezentanții organizației consideră că România nu va duce lipsă de proiecte energetice, ci de sincronizarea acestora. În lipsa unei coordonări corespunzătoare, costurile ar urma să fie suportate prin facturi mai mari, importuri, oportunități industriale pierdute și o securitate energetică fragilă.

În analiza sa, președintele AEI consideră că principala problemă este ordinea în care sunt luate deciziile. România închide capacități înainte de construirea celor care ar trebui să le înlocuiască, dezvoltă surse regenerabile înainte de asigurarea rețelelor și a stocării, pregătește producția de gaze fără o strategie industrială și tratează fiscal energia ca pe o sursă de venit bugetar, în loc să o considere o infrastructură pentru competitivitate.

„Principala problemă este ordinea greșită a deciziilor: România închide capacități înainte de construirea înlocuitorilor, dezvoltă regenerabile înaintea rețelelor și a stocării, pregătește producția de gaze fără o strategie industrială și taxează energia ca sursă de venit bugetar, nu ca infrastructură a competitivității”, a subliniat președintele AEI.

Planul AEI propune aplicarea principiului „închidere după înlocuire”

În acest context, planul AEI propune aplicarea principiului „închidere numai după înlocuire”. Măsura presupune și finalizarea centralelor pe gaze și a hidrocentralelor care au fost începute.

O altă direcție vizează valorificarea gazelor din Marea Neagră și a resurselor interne pentru dezvoltarea industriei, agriculturii, termoficării și comunităților locale.

AEI propune, de asemenea, accelerarea Unităților 3 și 4 de la Cernavodă și evaluarea proiectului SMR în funcție de cost, maturitatea tehnologică și finanțare.

Planul include dezvoltarea unui mix de stocare care să cuprindă baterii, acumulări hidro prin pompaj, stocare termică și consum flexibil.

O altă decizie prioritară este reproiectarea integrată a sistemului energetic și modernizarea rețelelor de electricitate, gaze și termoficare.

În privința consumatorilor, AEI propune înlocuirea plafonărilor generalizate cu o protecție țintită pentru consumatorii vulnerabili. Pentru industrie sunt propuse contracte predictibile.

Planul prevede și profesionalizarea conducerii companiilor energetice, precum și stabilirea unui responsabil pentru fiecare proiect strategic.

AEI mai propune planificarea unitară a consumului și zonarea energetică a localităților. Obiectivul este evitarea infrastructurilor concurente și nerecuperabile.

O altă măsură vizează dezvoltarea contractelor de energie pe termen mediu și lung și a unor portofolii energetice diversificate.

A zecea decizie se referă la adoptarea unui Cod fiscal energetic stabil și predictibil, care să stimuleze investițiile și să reducă presiunea fiscală asupra facturilor.

Ce obiective are planul până în 2030

Potrivit sursei citate, Planul energetic pentru România 2030 urmărește obținerea unei puteri controlabile noi sau modernizate de 3.500-4.500 MW până în 2030.

Documentul stabilește și obiectivul de a ajunge la cel puțin 500 MW de capacitate hidro, 15-20 GWh de stocare și 1.000 MW de consum flexibil.

Totodată, AEI propune valorificarea anuală în România a 2-3 miliarde de metri cubi de gaze pentru energie și industrie.

Printre obiective se află și atingerea unui progres fizic de minimum 30% la Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă. Planul prevede, de asemenea, contorizarea inteligentă a 80% dintre consumatori.

AEI urmărește eficientizarea a 500.000 de locuințe vulnerabile și crearea a cel puțin 250 de comunități energetice. Un alt obiectiv este contractarea pe termen mediu și lung a 75-80% din consumul de energie.

În opinia reprezentanților AEI, succesul planului nu ar trebui evaluat prin numărul strategiilor aprobate, al finanțărilor anunțate sau al capacităților înscrise în autorizații.

„Adevărata miză pentru 2030 este trecerea de la energia promisă la energia disponibilă, de la resursa extrasă la valoarea creată în România și de la proiectele anunțate la investițiile care funcționează”, a afirmat Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.

Organizația consideră că indicatorii relevanți sunt investițiile puse efectiv în funcțiune, energia disponibilă în orele critice, importurile evitate, facturile mai stabile și locurile de muncă create în România.