Cristian Bușoi, despre problemele sistemului energetic din România: Evenimentele geopolitice din ultimii ani au reprezentat un semnal de alarmă

Situația hidrometeorologică din această vară a fost cu totul neașteptată pentru România și nu a putut fi prevăzută nici de cele mai bune prognoze europene și internaționale, a declarat miercuri secretarul de stat din Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, în cadrul unei conferințe pe teme de energie.

Cristian Bușoi, despre problemele sistemului energetic din România

Potrivit oficialului, în ciuda eforturilor depuse, România nu a reușit să asigure un debit corespunzător al apei la intrarea în țară și un nivel care să permită redeschiderea în siguranță a reactoarelor de la Cernavodă.

Cristian Bușoi a arătat că evenimentele geopolitice din ultimii ani au reprezentat un semnal de alarmă pentru Europa și România, evidențiind fragilitatea sistemelor energetice și expunerea acestora la evenimente independente de capacitatea de intervenție a autorităților.

În opinia sa, în 2022 a început să se accentueze criza prețului la electricitate, pe fondul invaziei Rusiei în Ucraina. Ulterior, problemele privind prețurile combustibililor, nivelul ridicat al prețului gazului și dificultățile din sectorul electric au continuat. Oficialul a pus aceste probleme în principal pe seama situației din Orientul Mijlociu, dar și a continuării și intensificării războiului dintre Rusia și Ucraina.

„Evenimentele geopolitice din ultimii ani au reprezentat un semnal de alarmă, un „wake-up call” într-o lume europeană şi într-o egală măsură şi pentru România. Ne-am dat seama cât de fragile sunt sistemele noastre energetice şi cât de mult suntem expuşi unor evenimente care sunt total independente de puterea noastră. Iniţial, în 2022, criza preţului la electricitate augmentată începuse deja, dar augmentată de invazia ilegală a Ucrainei de către Rusia.

Apoi, tot ceea ce se întâmplă, astăzi, cu preţul normal la combustibil, preţul ridicat la gaz şi problemele legate de electricitate, care, sigur, sunt generate principal de situaţia din Orientul Mijlociu, dar şi de continuarea războiului şi intensificarea războiului Rusia – Ucraina. Peste toate acestea s-a aşezat în această vară o situaţie cu totul neaşteptată pentru România, neprevăzută de cei mai buni specialişti din zona Ministerului Mediului. În ciuda unor eforturi care s-au făcut, încă n-am reuşit să compensăm ceea ce natura nu ne-a oferit, şi anume un debit cât de cât corespunzător al apei la intrarea în ţară şi un nivel care să permită redeschiderea în siguranţă a reactoarelor de la Cernavodă”, a subliniat Buşoi.

Bușoi spune că situația a fost totul neașteptată pentru România

Peste aceste dificultăți s-a suprapus, în această vară, o situație pe care Bușoi a descris-o drept cu totul neașteptată pentru România și care nu ar fi fost prevăzută nici de cei mai buni specialiști din zona Ministerului Mediului.

Secretarul de stat a precizat că, în ciuda eforturilor făcute, autoritățile nu au reușit încă să compenseze lipsa unui debit suficient al apei la intrarea în țară și a unui nivel care să permită redeschiderea în condiții de siguranță a reactoarelor de la Cernavodă.

Oficialul a subliniat că situația din această vară nu a putut fi anticipată nici de cele mai bune prognoze realizate la nivel european și internațional. Aceasta a exercitat o presiune suplimentară asupra sistemului energetic.

În același timp, situația a determinat mai multe acțiuni, printre care accelerarea procedurilor de autorizare și susținerea unor investiții noi în capacități de producție, în special în zona energiei regenerabile.

„Această situaţie a pus o presiune şi mai mare pe sistemul energetic. În acelaşi timp, a generat câteva acţiuni importante, acelea de a accelera partea de autorizare, partea de susţinere a unor investiţii noi în capacităţi de producţie şi, în primul rând, în zona de regenerabil”, a mai spus Cristian Buşoi.

Cristian Bușoi a indicat trei direcții importante de acțiune pe termen mediu

Cristian Bușoi a indicat trei direcții importante de acțiune pe termen mediu. Prima este continuarea dezvoltării de noi capacități de producție din surse regenerabile. Potrivit acestuia, există un interes mai mare din partea pieței și a finanțatorilor, în condițiile în care producția de energie în România este considerată importantă.

A doua direcție o reprezintă investițiile masive în rețelele de distribuție și transport. Modernizarea acestora este necesară pentru acomodarea noilor capacități de producție.

În acest domeniu, potrivit oficialului, proiectele pentru rețelele de distribuție finanțate prin PNRR și, în special, prin Fondul pentru Modernizare, evoluează foarte bine.

A treia direcție este dezvoltarea capacității de stocare. Sunt vizate atât bateriile de stocare de tip stand-alone, cât și cele care sunt atașate unor capacități de producție deja existente, în special capacităților fotovoltaice.

„Pe termen mediu sunt trei direcţii importante de acţiune: a continua să avem noi capacităţi de producţie din surse regenerabile şi există un interes mai mare al pieţei, există un interes mai mare al finanţatorilor, pentru că vedem că e important că am putea produce aici (…) Doi – investiţii masive în reţelele de distribuţie şi de transport. Fără modernizarea acestora, nu avem cum să acomodăm noile capacităţi de producţie. Şi aici, cel puţin, pe PNRR, şi mai ales pe Fondul de Modernizare, reţelele de distribuţie se mişcă foarte bine (…) Şi a treia direcţie e capacitatea de stocare: baterii de stocare, principiul, cele „stand-alone”, evident, dar şi cele care se ataşează unor capacităţi de producţie, mai ales fotovoltaice, deja existente”, a subliniat acesta.

ANRE și Transelectrica trebuie să accelereze procedurile

Potrivit informațiilor prezentate de secretarul de stat, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei poate accelera procedurile de avizare pentru noi capacități. În acest sens, instituția organizează deja două ședințe pe săptămână.

La rândul său, Transelectrica a alocat echipe suplimentare pentru activitățile de testare și autorizare.

În ceea ce privește ATR-urile, respectiv Avizele Tehnice de Racordare, filosofia s-a schimbat, iar în prezent sunt așteptate noile proceduri de licitații. Totodată, se face ordine printre ATR-urile vechi, deoarece multe proiecte există doar pe hârtie și nu au identificat finanțatori.

Potrivit lui Bușoi, această situație trebuie rezolvată astfel încât proiectele care au șanse reale să poată ocupa locul celor care nu au fost dezvoltate.

Oficialul a atras însă atenția că este necesar un echilibru în ceea ce privește condițiile impuse investitorilor. În opinia sa, sistemul a ajuns într-o extremă în care există riscul ca investițiile să fie descurajate prin solicitarea unor sume foarte mari drept garanții pentru autorizările de înființare.

Acestea sunt, potrivit secretarului de stat, semnalele venite din piață. El a subliniat că, cel puțin în zona capacităților de stocare, este nevoie de identificarea unui echilibru.

„Transelectrica a alocat echipe suplimentare pentru tot ceea ce înseamnă partea de testare, partea de autorizare. Pentru ATR-uri (Aviz Tehnic de Racordare, n.r.), la acest moment, s-a schimbat filosofia şi se aşteaptă noile proceduri de licitaţii. În acest moment se face ordine printre ATR-urile vechi, pentru că foarte multe proiecte sunt virtuale, sunt pe hârtie, nu au găsit finanţator şi atunci trebuie să lase loc unor proiecte care au şansă.

Aici trebuie să găsim un echilibru, pentru că am mers, în opinia mea, într-o extremă, într-o zona în care s-ar putea să descurajăm puţin investiţiile, punând sume foarte mari ca şi garanţie pentru autorizările de înfiinţare”, a mai spus secretarul de stat.

Cernavodă 3 și 4, proiect de 13 miliarde de euro

Pe termen mediu, România trebuie să accelereze și investițiile mari, extrem de costisitoare și strategice, în proiectele Cernavodă 3 și 4.

Cristian Bușoi a indicat o valoare de 13 miliarde de euro pentru proiect. În viziunea sa, acesta ar urma să ofere securitate energetică și energie în bandă, precum și energie fără emisii de CO2.

Potrivit oficialului, proiectul ar contribui și la atingerea obiectivelor stabilite pentru anii 2040 și 2050, obiective în care România este implicată.

„Acestea sunt semnalele care le primim din piaţă şi cel puţin pe zona de stocare e nevoie să găsim o zonă de echilibru. Pe termen mediu trebuie să accelerăm investiţiile acelea mari, extrem de costisitoare, strategice, Cernavodă 3 şi 4, un proiect de 13 miliarde de euro, dar care va oferi securitatea energetică, va oferi energie în bandă şi energie fără emisii de CO2, ceea ce ne ajută şi la atingerea obiectivelor anilor 2040 şi 2050, în care România este extrem de implicată”, a conchis acesta.