Florin Jianu anunță o schimbare importantă în rândul IMM-urilor. Au înregistrat pentru prima dată în acest an un spor negativ al angajărilor

Întreprinderile mici și mijlocii (IMM) au înregistrat pentru prima dată în acest an un spor negativ al angajărilor, numărul persoanelor care au plecat din companii fiind mai mare decât cel al noilor angajați.

Florin Jianu anunță o schimbare importantă în rândul IMM-urilor

Președintele Consiliului Național al IMM-urilor din România, Florin Jianu, a explicat că, spre deosebire de anii anteriori, când IMM-urile înregistrau un spor pozitiv în ceea ce privește angajările, în acest an multe dintre angajări au fost oprite. În același timp, mai mulți angajați au plecat din companii decât au fost recrutați.

Acesta a făcut referire și la creșterea ratei șomajului, despre care a precizat că a avansat deja cu un punct procentual. De asemenea, foarte multe contracte de muncă au fost închise sau puse în așteptare.

Jianu a legat evoluția angajărilor din rândul IMM-urilor de sentimentul economic al populației. Potrivit acestuia, situația de pe piața muncii contribuie la percepția privind evoluția economiei și la sentimentul economic măsurat în rândul populației.

„Avem pentru prima oară în acest an un spor negativ în ceea ce înseamnă angajările. Adică mai mulți oameni care au plecat din companie decât angajările făcute și asta, cu siguranță, contribuie la sentimentul prezentat astăzi. Dacă anii anteriori aveam un spor pozitiv în ceea ce înseamnă angajările, în acest an, foarte multe dintre ele s-au stopat. Oameni care pleacă din companie, am văzut și rata șomajului care e în creștere, deja cu un punct procentual. Foarte multe contracte de muncă închise sau puse pe hold. Cam aceasta este situația în ceea ce înseamnă întreprinderile mici și mijlocii”, a declarat Florin Jianu la conferința NewMoney Talks „Indexul Sentimentului Economic NewMoney – INSCOP”, ediția a doua.

Florin Jianu a subliniat și necesitatea existenței unui guvern valid

Florin Jianu a subliniat și necesitatea existenței unui guvern valid. El a arătat că, în contextul discuțiilor despre percepție, certitudini și incertitudini, mediul economic și cel social au nevoie de un guvern cu puteri depline de negociere și de decizie.

Potrivit președintelui Consiliului Național al IMM-urilor din România, un astfel de guvern ar trebui să poată lua decizii în ceea ce privește mediul economic și mediul social și să transmită încredere.

Jianu a reluat astfel apelul adresat de mai multe luni pentru luarea unei decizii privind formarea unui guvern. În opinia sa, existența unui guvern ar permite continuarea măsurării sentimentului economic și observarea evoluției indicelui în perioada următoare.

„Aș încheia și eu, sigur, adresând, pentru că avem și mass media aici, adresând public același mesaj pe care-l repetăm de câteva luni de zile, anume necesitatea unui guvern valid, pentru că, dacă vorbim de percepție, de certitudini sau de incertitudini, e cu siguranță nevoie de un guvern cu puteri depline de negociere, care să ia decizii în ceea ce înseamnă mediul economic, în ceea ce înseamnă mediul social care să transmită încredere și fac încă o dată apel să decidem o dată să avem un guvern și să putem să măsurăm în continuare și să vedem că indexul acesta va fi în creștere în perioada următoare”, a mai spus Florin Jianu.

86,1% dintre români se așteaptă la creșterea prețurilor

Potrivit celei de-a doua ediții a Indicelui Sentimentului Economic NewMoney – INSCOP (ISE), 86,1% dintre români se așteaptă ca prețurile să crească în următoarele șase luni.

Procentul este în ușoară creștere față de nivelul înregistrat în luna iunie, când 84,5% dintre români anticipau majorarea prețurilor.

Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, a explicat că între lunile iunie și septembrie Indicele Sentimentului Economic al populației s-a modificat foarte puțin. Datele nu indică o schimbare de climat economic, ci mai degrabă stabilizarea unei stări de neîncredere economică deja instalate.

Potrivit analizei INSCOP Research, datele din septembrie și comparația cu cele din iunie 2026 indică intrarea într-o etapă de normalizare a incertitudinii economice. Această formulare nu înseamnă că oamenii consideră situația normală sau acceptabilă, ci că încep să își adapteze deciziile la ipoteza că dificultățile economice vor persista.

Această adaptare este interpretată de INSCOP Research drept o formă de reziliență.

„Între iunie și septembrie, Indexul Sentimentului Economic al populației (ISE) se modifică foarte puțin. Nu asistăm la o schimbare de climat, ci la stabilizarea unei stări de neîncredere economică deja instalate. Datele din septembrie și comparația cu cele din iunie 2026 ne arată că intrăm într-o etapă de ‘normalizare a incertitudinii economice’. Nu în sensul că oamenii consideră situația normală sau acceptabilă, ci că încep să își adapteze deciziile la ipoteza că dificultățile vor persista, exprimând astfel o formă de reziliență”, a explicat Remus Ștefureac.

Ce măsoară Indicele Sentimentului Economic

Indicele Sentimentului Economic urmărește periodic percepțiile, așteptările și comportamentele economice ale populației. Cercetarea analizează inclusiv evoluția veniturilor, așteptările privind veniturile familiei și evoluția prețurilor. În același timp, indicele urmărește percepția oamenilor asupra propriei situații economice, precum și disponibilitatea acestora de a realiza anumite achiziții sau investiții.

Cea de-a doua ediție a cercetării a fost realizată în perioada 1-7 septembrie 2026, prin interviuri telefonice, folosind metoda CATI. Studiul a fost realizat pe un eșantion de 1.100 de persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României cu vârsta de cel puțin 18 ani. Eroarea maximă admisă a cercetării este de ±2,95%, la un grad de încredere de 95%.