Un nou risc amenință economia globală. Avertismentul șefei FMI despre IA și datorii

Țările cu economii avansate, printre care Marea Britanie și Statele Unite, trebuie să își reducă nivelul împrumuturilor și al datoriei publice, după majorarea puternică a costurilor de finanțare guvernamentală din ultimele săptămâni. Avertismentul a fost lansat de Kristalina Georgieva, directorul general al Fondului Monetar Internațional (FMI), într-un interviu exclusiv acordat BBC.

Avertisment de ultimă oră de la FMI: Este timpul să luăm aceste măsuri

Georgieva a explicat că o serie de șocuri care au afectat economia mondială au determinat creșterea datoriei, fără ca guvernele să adopte suficiente măsuri pentru a limita costurile asociate serviciului acesteia. Ea a descris evoluția nivelului datoriei prin imaginea unei scări care „nu duce spre rai”.

Potrivit șefei FMI, guvernele trebuie să acționeze pentru a schimba această tendință, chiar dacă deciziile necesare sunt dificile din punct de vedere politic. „Este timpul să luăm aceste măsuri”, a declarat Georgieva, subliniind totodată că politicienii au nevoie de „curaj” pentru a implementa schimbările necesare.

Avertismentul vine într-un moment în care costurile de finanțare ale guvernelor au crescut semnificativ la nivel global. Războaiele care au perturbat aprovizionarea cu petrol au contribuit la presiunile inflaționiste, iar acestea s-au reflectat asupra piețelor financiare și asupra costurilor de împrumut.

Presiunile asupra finanțelor publice din Marea Britanie

Creșterea costurilor de finanțare a afectat și guvernul britanic înaintea primului buget al premierului Andy Burnham, programat pentru luna viitoare. Evoluțiile de pe piețele financiare au alimentat speculațiile privind posibilele decizii referitoare la politica fiscală și la cheltuielile publice.

Cele mai recente date indică faptul că împrumuturile guvernului britanic, calculate ca diferență dintre veniturile fiscale și cheltuielile statului, au ajuns la 18,3 miliarde de lire sterline, echivalentul a 24,4 miliarde de dolari, în luna august. Valoarea a fost cu aproape o cincime mai mare decât în aceeași perioadă a anului precedent și a depășit estimările oficiale.

În același timp, suma plătită pentru dobânzile aferente datoriei în august a atins cel mai ridicat nivel pentru această lună de când au început să fie realizate înregistrările lunare, în 1997. Evoluția evidențiază presiunea exercitată de costurile mai mari ale finanțării asupra bugetului britanic.

Problema nu este însă limitată la Marea Britanie. Statele Unite, cea mai mare economie a lumii, se confruntă la rândul lor cu o datorie care a depășit 40 de trilioane de dolari. Valoarea acesteia s-a dublat în ultimii zece ani, iar nivelul datoriei a generat preocupări atât în Statele Unite, cât și la nivel internațional.

FMI cere reducerea datoriei și consolidare fiscală

Georgieva a transmis mesajul FMI pentru economiile dezvoltate în marja Adunării Generale a Națiunilor Unite. Ea a arătat că, deși guvernele nu pot controla toți factorii care influențează economia, există politici interne asupra cărora autoritățile pot interveni.

„Există două lucruri care trebuie făcute: reducerea nivelului datoriei, prioritizarea consolidării fiscale și asigurarea faptului că băncile centrale își îndeplinesc mandatul de stabilitate a prețurilor”, a declarat Kristalina Georgieva.

Directorul general al FMI a insistat și asupra dificultății politice a unor astfel de decizii. „Este imposibil să subliniem suficient cât de important este să avem curajul de a face pașii necesari. Aceștia sunt pași dificili din punct de vedere politic, dar sunt pași necesari.”

Întrebată în mod direct despre situația costurilor dobânzilor din Marea Britanie, care au crescut mai mult decât în alte economii majore, Georgieva a precizat că poziția sa „nu este foarte diferită” de cea aplicată altor economii dezvoltate.

Ea a evidențiat existența unor „acțiuni destul de consecvente” pentru reducerea datoriei și a menționat reformele referitoare la planificare și locuințe. Potrivit acesteia, economiile avansate „nu au banii necesari” pentru a susține creșterea prin stimulente financiare și trebuie, în schimb, să se bazeze pe reforme menite să încurajeze investițiile sectorului privat.

IA aduce noi riscuri pentru stabilitatea financiară

Guvernele își finanțează o parte din cheltuieli prin emiterea de obligațiuni, care reprezintă practic promisiuni de plată. Investitorii care cumpără aceste instrumente primesc dobândă, iar nivelul acesteia este influențat de evoluțiile economice și de percepția asupra riscurilor.

Temerile legate de inflație au contribuit în ultimele luni la creșterea ratelor dobânzilor aferente obligațiunilor, cunoscute pe piețele financiare drept randamente. Majorarea acestora sporește, la rândul ei, costurile de finanțare pentru guverne.

Pe lângă inflație, randamentele obligațiunilor sunt influențate și de alți factori. Unul dintre aceștia este concurența mai mare pe piața obligațiunilor, generată de marile companii de tehnologie care încearcă să atragă sume foarte mari pentru investiții în dezvoltarea inteligenței artificiale.

Georgieva a indicat și inteligența artificială drept o posibilă sursă de risc pentru stabilitatea financiară. Ea a făcut referire la îngrijorările recente privind pierderea controlului asupra unor astfel de sisteme și a plasat această problemă alături de nivelurile ridicate ale datoriei.

„Dacă vom vedea mai multe incidente în care inteligența artificială își prinde viață, atunci ne putem confrunta cu un risc semnificativ pentru stabilitatea financiară”, a spus Kristalina Georgieva.

Economia globală, influențată de energia și investițiile în IA

Directorul general al FMI și-a reafirmat evaluarea potrivit căreia economia mondială este influențată de două forțe „care acționează în direcții opuse”. Pe de o parte se află șocul provocat de prețurile energiei, iar pe de altă parte se află nivelul investițiilor în inteligența artificială.

În acest context, Georgieva a subliniat importanța reluării exporturilor de petrol și gaze din regiunea Golfului. Ea a spus că acestea trebuie „să se reia într-un mod durabil, ca șocul aprovizionării cu energie să fie în sfârșit trecut în urmă”.

Reluarea acestor exporturi ar reprezenta, potrivit șefei FMI, un element important pentru revenirea la condiții economice mai stabile. „Acesta este un pas foarte semnificativ către normalizare”, a spus ea.

Georgieva a precizat însă că această revenire nu s-a produs încă, în condițiile în care economia globală continuă să fie afectată de evoluțiile de pe piețele energiei, de nivelurile ridicate ale datoriei și de amploarea investițiilor în inteligența artificială.