Datoria României a ajuns la 60,2% din PIB. Ce urmează după depășirea pragului european

Consiliul Fiscal, instituție condusă de fostul ministru al Finanțelor Daniel Dăianu, avertizează asupra evoluției datoriei publice a României. Potrivit instituției, măsurile adoptate de Guvern au încetinit ritmul de creștere a datoriei, însă nu sunt suficiente pentru stabilizarea acesteia.

Datoria publică a României a trecut linia de 60%. Scenariile analizate de Consiliul Fiscal

Consiliul Fiscal arată că este necesară continuarea măsurilor de consolidare fiscal-bugetară, în condițiile în care datoria publică a ajuns la 60,2% din Produsul Intern Brut (PIB) în aprilie 2026.

Nivelul consemnat depășește pragul de referință de 60% din PIB stabilit prin tratatele Uniunii Europene și, totodată, ultimul interval de alertă prevăzut de Legea responsabilității fiscal-bugetare.

Instituția precizează că măsurile de consolidare adoptate în a doua parte a anului 2025 și în primele luni din 2026 au fost în concordanță cu obiectivul de reducere a datoriei, dar efectele acestora nu sunt suficiente pentru stabilizarea indicatorului.

Datoria publică a trecut de pragul de 60% din PIB

Consiliul Fiscal avertizează că datoria publică a României a ajuns la 60,2% din PIB în aprilie 2026, peste pragul european de 60%. Măsurile de consolidare adoptate până acum au încetinit creșterea datoriei, însă nu sunt suficiente pentru stabilizarea acesteia, fiind necesară continuarea ajustării fiscal-bugetare.

„Ultimele date disponibile ale MF indică un nivel al datoriei publice de 60,2% din PIB în aprilie 2026. Această valoare se situează peste pragul de referință de 60% din PIB, stabilit prin tratatele UE, și depășește ultimul interval de alertă prevăzut de LRFB. În această situație, conform legislației în vigoare, Guvernul inițiază și aplică un program de reducere a datoriei publice.

Măsurile de consolidare, adoptate în a doua parte a anului 2025 și în primele luni ale anului 2026, au fost în linie cu acest obiectiv, contribuind la atenuarea dinamicii datoriei publice, dar nu sunt suficiente pentru a o stabiliza, ceea ce face indispensabilă continuarea procesului de consolidare”, se arată raportul Consiliului Fiscal.

Datoria publică ar putea depăși 70% din PIB în 2030

Datoria publică reprezintă totalitatea sumelor pe care statul le are de achitat creditorilor din țară și din străinătate. Aceste obligații provin din împrumuturile contractate pentru acoperirea necesarului bugetar sau pentru susținerea investițiilor.

Evoluția viitoare a datoriei depinde, potrivit analizei Consiliului Fiscal, de continuarea sau oprirea procesului de ajustare fiscală. Instituția a analizat inclusiv un scenariu în care politicile de redresare bugetară nu sunt continuate după măsurile deja adoptate pentru anul 2026.

În această variantă, datoria publică ar putea depăși 70% din PIB în 2030, ar ajunge la aproximativ 80% în 2034 și ar trece de pragul de 100% din PIB în 2039. Analiza indică astfel o evoluție apropiată de situația în care s-a aflat Grecia la începutul crizei datoriilor.

Scenariul fără măsuri suplimentare de consolidare

Consiliul Fiscal a construit un scenariu de tip ”no-policy-change”, pornind de la măsurile de consolidare deja adoptate pentru 2026. Ipoteza presupune că, ulterior, soldul primar structural nu mai este îmbunătățit, cu excepția ajustărilor generate de procesul de îmbătrânire a populației.

Potrivit acestui scenariu, datoria publică ar crește în medie cu aproximativ 3,4 puncte procentuale din PIB în fiecare an. Astfel, pragul de 70% din PIB ar fi depășit în 2030.

Datoria ar urma să ajungă la aproximativ 80% din PIB în 2034, iar în 2039 ar trece de 100% din PIB. Evoluția este legată de menținerea unui sold primar structural care nu se îmbunătățește după măsurile deja prevăzute pentru 2026.

Există însă și un scenariu alternativ analizat de Consiliul Fiscal, bazat pe continuarea consolidării bugetare și respectarea traiectoriei de ajustare. În această variantă, evoluția datoriei publice este diferită, iar indicatorul ar urma să atingă un nivel maxim mai redus.

Datoria ar putea reveni sub 60% din PIB până în 2030

Modelul utilizat de Consiliul Fiscal indică, în cazul continuării ajustării bugetare, un vârf al datoriei publice de aproximativ 62,3% din PIB în 2027. După atingerea acestui nivel, datoria ar urma să intre pe o traiectorie descendentă.

Potrivit estimării, indicatorul ar coborî din nou sub pragul de 60% din PIB până în 2030. Pentru atingerea acestei traiectorii, România ar trebui să ajungă în 2030 la un excedent primar structural de aproximativ 2,1% din PIB potențial.

Consiliul Fiscal estimează că acest nivel ar corespunde unui excedent primar de aproximativ 1,2% din PIB. Totodată, deficitul bugetar calculat potrivit metodologiei ESA ar fi de aproximativ 1,9% din PIB.

Evoluția datoriei este strâns legată de nivelul deficitului bugetar, care rămâne ridicat. Deficitul a fost de 9,3% din PIB în 2024, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană, și de 7,9% din PIB în 2025, în timp ce pentru 2026 este prevăzută o țintă de aproximativ 6% din PIB.

Costurile cu dobânzile pun presiune pe buget

Consiliul Fiscal arată că reducerea deficitului bugetar reprezintă un pas important, dar nu este suficientă, de una singură, pentru stabilizarea datoriei publice. Atât timp cât cheltuielile statului rămân considerabil peste veniturile încasate, necesarul de finanțare se menține ridicat.

Această situație poate contribui în continuare la majorarea datoriei publice. Presiunea asupra finanțelor statului este amplificată și de creșterea cheltuielilor cu dobânzile aferente datoriei.

În 2025, cheltuielile cu dobânzile au crescut cu aproape 14,2 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o majorare de 39,2% față de anul precedent. Ponderea cheltuielilor cu dobânzile în PIB a urcat de la 2,1% în 2024 la 2,6% în 2025. În același timp, valoarea efectivă a acestor cheltuieli a fost cu aproape 8,6 miliarde de lei mai mare decât suma prevăzută inițial în buget.

Datoria și randamentele suverane, principalele presiuni

Dobânda medie achitată pentru datoria publică a crescut, la rândul său, de la 3,8% în 2024 la 4,5% în 2025. Consiliul Fiscal indică două cauze principale pentru această evoluție: creșterea accelerată a stocului datoriei publice și menținerea randamentelor titlurilor suverane la niveluri ridicate.

Datele prezentate de instituție arată că ritmul de creștere a datoriei publice a fost semnificativ în ultimii ani. În 2022, datoria a crescut cu 18%, în 2023 cu 16,2%, în 2024 cu 18,1%, iar în 2025 cu 13,6%.

Consiliul Fiscal este o instituție independentă, înființată prin Legea responsabilității fiscal-bugetare. Instituția are atribuții legate de evaluarea proiecțiilor macroeconomice utilizate pentru fundamentarea prognozei de venituri a bugetului general consolidat.

De asemenea, Consiliul Fiscal estimează impactul pachetelor de măsuri care pot influența soldul bugetar, analizează execuția bugetară și verifică măsura în care aceasta corespunde țintelor stabilite. Instituția monitorizează respectarea regulilor fiscale și emite recomandări referitoare la politica fiscală curentă și viitoare.