Criza de pe Dunăre se adâncește. Centrala Cernavodă rămâne închisă cel puțin 10 zile

Centrala Cernavodă nu va putea fi repornită în următoarele zece zile, din cauza nivelului foarte scăzut al Dunării. Anunțul a fost făcut marți de reprezentanții Nuclearelectrica și ai Ministerului Energiei. Ambele reactoare sunt oprite din vara anului 2026. Autoritățile pregătesc lucrări de dragare și un plan de urgență pentru alimentarea cu apă a centralei.

Centrala Cernavodă nu poate fi repornită în următoarele zece zile

Centrala Cernavodă va rămâne închisă deoarece debitul Dunării nu asigură cantitatea de apă necesară pentru repornirea în siguranță a niciuneia dintre cele două unități.

„În următoarele zece zile nu vom avea suficientă apă pe Dunăre ca să putem porni una din cele două unități”, a anunțat Emil Macovei, director tehnic Nuclearelectrica.

Declarația a fost făcută la Conferința națională RO 3.0 „Securitatea energetică în fața schimbărilor climatice. Cum protejăm producția, rețelele și consumatorii”, organizată de Antena 3.

Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a precizat că autoritățile nu pot stabili în acest moment data la care centrala va fi redeschisă. Prognozele privind evoluția debitului Dunării rămân nefavorabile, iar lucrările de dragare sunt analizate ca soluție pentru urgentarea repornirii.

„Nu putem avansa o dată pentru redeschiderea centralei. Prognozele sunt rezervate. Debitul încă nu crește. Încercăm să avansăm termenul prin lucrări pe care Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați le face în zona Cernavodă, de dragare în principa. Nu avem o dată certă pentru deschiderea Cernavodă. Cel puțin nu pentru următoarele zece zile”, a spus și secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi.

Cele două reactoare au fost oprite pe 28 iulie și 13 august 2026

Debitele Dunării au coborât în vara anului 2026 la cele mai mici valori înregistrate, situație care a determinat oprirea ambelor reactoare ale centralei. Cele două unități asigurau aproximativ 20% din energia dispecerizabilă produsă în România.

Unitatea 1 a fost oprită la 28 iulie 2026. Unitatea 2 a fost menținută temporar în funcțiune, însă a fost închisă la 13 august 2026, după ce încercările de continuare a activității au eșuat.

Directorul Dispecerului Energetic Național, Virgiliu Ivan, a declarat că sistemul energetic a funcționat în condiții de siguranță în perioada în care reactoarele au fost indisponibile. Acesta a arătat că amploarea crizei provocate de secetă și caniculă a depășit scenariile analizate anterior.

„A fost o perioadă dificilă și încă este. Din cauza condițiilor meteo, centralele rămân închise. În perioada aceasta de o lună și jumătate sistemul a funcționat în condiții de siguranță. Și vă garantez asta. Este o criză la care poate nu ne-am gândit atât de profund. Am luat în calcul scenarii de secetă, de caniculă, dar vă spun sincer că o astfel de criză care să afecteze mai multe țări și să aibă un impact atât de mare nu am gândit. Dar am supraviețuit și vom supraviețui”, a spus Virgiliu Ivan, directorul Dispecerului Energetic Național (DEN).

Dispecerul Energetic Național estimează că nivelul consumului de energie electrică nu va fi ridicat în luna septembrie, în pofida indisponibilității celor două reactoare.

„Evaluările noastre sunt 7000-7500 de MW. Iar în octombrie 7700, valoarea maximă”.

Planul de urgență va fi activat dacă apa ajunge la cota de 1,58 metri

Guvernul a pregătit un plan în trei etape pentru menținerea în siguranță a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, în cazul în care debitul Dunării va continua să scadă. Comitetul Național pentru Situații de Urgență a adoptat, la începutul lunii septembrie, hotărârea care stabilește măsurile de intervenție.

Planul prevede amplasarea unor nave sau barje, construirea unui dig temporar din piatră și utilizarea unor pompe de mare capacitate pentru alimentarea cu apă a sistemului de răcire.

Guvernul a anunțat că măsurile sunt necesare deoarece debitul Dunării este prognozat să înregistreze noi scăderi începând din 10 septembrie. Intervenția va fi declanșată numai dacă nivelul apei va coborî până la cota de 1,58 metri în bazinul prizei de apă a centralei.

1. Barjele vor direcționa mai multă apă către Canalul Dunăre–Marea Neagră

Prima etapă a planului prevede amplasarea mai multor nave și/sau barje încărcate pe un aliniament de aproximativ 600 de metri. Amenajarea trebuie să determine fluxul de pe brațul Dunării Vechi să direcționeze un volum mai mare de apă către intrarea în Canalul Dunăre–Marea Neagră și către priza de apă a centralei.

2. Un baraj temporar ar putea fi construit în zona canalului de racord

În etapa a doua va fi realizată o închidere modulară cu pontoane și hidrobaraje, pe o secțiune de aproximativ 170 de metri din zona canalului de racord al centralei. Dacă această soluție nu va putea fi aplicată, autoritățile au prevăzut construirea unui baraj temporar din piatră.

3. Pompele de mare capacitate vor suplimenta apa necesară răcirii

În etapa a treia, Administrația Națională „Apele Române” și Nuclearelectrica vor pune în funcțiune pompe de mare capacitate. Echipamentele vor transporta un volum suplimentar de apă către priza folosită pentru răcirea centralei.