Comisia Europeană confirmă plângerea WWF privind lucrările de pe brațul Bala. Procedura este încă deschisă

Comisia Europeană confirmă plângerea WWF privind lucrările de pe brațul Bala. Procedura este încă deschisă

Dunărea. Sursa foto: Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor şi Apele Române/Facebook

Publicat de Alexandra Iana la 29 august 2026, 10:04

Comisia Europeană confirmă că WWF Europa Centrală și de Est a depus, în iunie 2024, o plângere referitoare la proiectul hidrotehnic pregătit pe brațul Bala al Dunării. Sesizarea vizează respectarea cerințelor europene de mediu și justificarea proiectului, iar procedura este în continuare deschisă. Subiectul a provocat recent și un conflict politic, după ce Sorin Grindeanu a acuzat organizațiile de mediu că au contribuit la blocarea lucrărilor.

Plângere la Comisia Europeană privind proiectul de pe brațul Bala

Sesizarea WWF CEE a fost transmisă Comisiei Europene în iunie 2024 și privește proiectul „Restaurarea şi renaturarea zonei de bifurcaţie a braţului Bala pentru asigurarea condiţiilor de navigaţie şi de protecţie a mediului pe Dunăre”.

Investiția a fost aprobată pentru finanțare din fonduri externe nerambursabile, prin Programul Transport 2021-2027, precum și de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii.

Proiectul urmărește îmbunătățirea condițiilor de navigație pe Dunăre în zona punctului critic Bala, concomitent cu măsuri pentru protecția mediului.

Lucrările presupun restaurarea și renaturarea zonei de bifurcație a brațului Bala printr-o combinație de intervenții hidrotehnice.

Împreună cu lucrările deja realizate, acestea ar trebui să permită redistribuirea debitului între brațul Bala și Dunăre, atât pentru necesitățile navigației, cât și pentru migrația sturionilor. Proiectul prevede creșterea nivelului apei pe Dunăre, în zona bifurcației cu brațul Bala, cu până la 1,20 metri.

Comisia Europeană: „Procedura de plângere rămâne deschisă”

Comisia Europeană a confirmat existența sesizării și precizează că aceasta ridică probleme referitoare la respectarea legislației europene de mediu.

„În iunie 2024, WWF CEE a depus la Comisie o plângere privind proiectul planificat pe braţul Bala de pe Dunăre, ridicând întrebări cu privire la conformitatea proiectului cu cerinţele de mediu aplicabile ale UE şi la justificarea sa. Comisia rămâne deschisă oricărei soluţii tehnice adecvate, cu condiţia ca aceasta să respecte pe deplin legislaţia UE şi naţională aplicabilă, să se bazeze pe o analiză solidă a opţiunilor şi să rezulte din consultări semnificative cu părţile interesate relevante, respectând principiul parteneriatului”, a transmis un reprezentant al Comisiei Europene, la solicitarea News.ro.

Potrivit reprezentantului CE, instituția europeană a primit o singură plângere din partea WWF CEE. Organizația beneficiază de sprijinul Comisiei Dunării și al Comisiei Internaționale pentru Protecția Fluviului Dunărea. Conținutul documentului nu a fost făcut public.

Comisia Europeană monitorizează discuțiile dintre cele două părți

După analizarea sesizării, Comisia Europeană a facilitat un dialog între Autoritatea de Management a Programului Transport și organizația care a depus plângerea.

Procedura nu a fost însă închisă.

„În urma primirii şi evaluării plângerii privind proiectul planificat pe braţul Bala de pe Dunăre în iunie 2024, Comisia a facilitat un dialog direct între Autoritatea de Management a Programului Transport şi reclamant. Fără a aduce atingere vreunui rezultat, procedura de plângere rămâne deschisă până când se realizează progresul suficient în abordarea preocupărilor exprimate. Comisia monitorizează progresul dialogului dintre cele două părţi”, a mai transmis reprezentantul CE.

Comisia Europeană nu a făcut publică nici corespondența purtată în cadrul procedurii, motivând că aceasta este încă în desfășurare.

„Întrucât procedura este în desfăşurare, corespondenţa schimbată în acest context nu poate fi partajată în această etapă. Orice cerere de acces la documentele specifice ar trebui evaluată în conformitate cu normele aplicabile privind accesul public la documentele Comisiei”, a mai transmis oficialul CE.

Contactați pentru un punct de vedere, reprezentanții WWF nu au oferit un răspuns.

Proiectul de pe brațul Bala a provocat un conflict politic

Situația lucrărilor de pe brațul Bala a revenit în atenția publică în luna august, în contextul problemelor provocate de debitul redus al Dunării și al discuțiilor privind funcționarea reactoarelor nucleare de la Cernavodă.

Pe 12 august, ministra Mediului, Diana Buzoianu, a criticat întârzierile în realizarea proiectului și a susținut că lucrările ar fi trebuit efectuate mai devreme.

„Ce vedem noi acum pe Dunăre este eşecul din ultimii doi-trei ani de zile de la Ministerul Transporturilor, în care nu s-a făcut o lucrare esenţială pe termen lung, care ar trebui să rezolve problema mare. Lucrările mari la braţul Bala trebuiau făcute, aveau şi acord de mediu şi hotărâre de guvern care dădea banii deja din 2024. Dacă se făceau acele lucrări, astăzi eram în cu totul şi cu totul alt scenariu. Vrem să facem mai bine pe viitor? Nu mai trebuie să stea la sertar, la Ministerul Transporturilor, ani de zile proiecte. Fuseseră aprobate inclusiv sumele care ar fi trebuit să fie alocate pentru acest proiect. Aici vorbim, practic, de iresponsabilitate”, afirma Diana Buzoianu.

Sorin Grindeanu: „Nu Ministerul Transporturilor a blocat această lucrare”

O zi mai târziu, Sorin Grindeanu, fost ministru al Transporturilor, a respins acuzațiile și a indicat organizațiile de mediu drept responsabile pentru blocaj.

„Nu Ministerul Transporturilor a blocat această lucrare, ci fix ONG-urile de mediu atât de dragi doamnei Buzoianu”, a fost replica lui Grindeanu.

Acesta a susținut că finanțarea și cadrul necesar pentru efectuarea lucrărilor existau încă din 2024, dar proiectul s-ar fi confruntat ulterior cu acțiuni ale organizațiilor de mediu.

„În 5 septembrie 2024, adică acum doi ani, se publica în Monitorul Oficial o hotărâre care aproba efectuarea acestor lucrări. Aveam un miliard de euro din fonduri europene alocaţi pentru asta. Imediat, dar imediat după publicare, au început şicanele. Au existat două ONG-uri. Unul dintre ele, Greenpeace şi celălalt World Wide Fund for Nature care au denunţat acest proiect în instanţă şi au depus simultan plângeri la Comisia Europeană”, declara Grindeanu.

Disputa privind protejarea habitatului sturionilor

Potrivit lui Sorin Grindeanu, una dintre principalele preocupări invocate în legătură cu proiectul a vizat impactul lucrărilor asupra habitatului sturionilor.

„Pe motiv că, ce credeţi de data asta, se distruge habitatul sturionilor. Deci nu a mai fost cu carasul auriu, nu a mai fost cu urşii între Margina şi Holdea la celebra bucată, nu a mai fost cu gândacul, nu a fost cu liliacul de lângă Deva, a fost cu sturionul de data asta, cu cele două ONG-uri. Eu înţeleg şi sunt un adept al păstrării mediului şi sunt un adept al acestor lucruri, dar nu duse la extrem şi nu până la a opri lucrări importante pentru români, fie că sunt de infrastructură, pe energie sau de acest tip de dragaj”, a afirmat Grindeanu.

Confirmarea venită acum din partea Comisiei Europene arată că WWF CEE a depus într-adevăr o plângere în iunie 2024 privind proiectul de pe brațul Bala. Procedura europeană nu este, în prezent, finalizată, iar Comisia precizează că aceasta va rămâne deschisă până când vor exista suficiente progrese în soluționarea problemelor semnalate.

Informații articol
Despre autor
Alexandra Iana

Sunt absolventă a Facultății de Jurnalism, Universitatea Hyperion. Deși, înainte să încep facultatea, mă visam la TV, pe parcurs am descoperit o pasiune tot mai mare pentru scris, așadar, în 2017, m-am alăturat site-ului Bugetul.ro. Acolo am lucrat timp de șapte ani, fiind locul unde am învățat și am acumulat experiență. Din iulie 2024, am acceptat provocarea de a mă alătura echipei Capital în calitate de editor, o „misiune” mai grea, dar nu imposibilă, alături de întreaga echipă cu care lucrez în fiecare zi.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Lasă un comentariu

Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.