România, la coada Europei la banii pentru educație. Diferență uriașă față de țările care investesc cel mai mult

România se află printre statele europene care alocă cei mai puțini bani educației raportat la dimensiunea economiei. În 2023, cheltuielile pentru educație au reprezentat puțin sub 3% din PIB, în timp ce în Suedia au ajuns la 6,8%. Datele europene arată însă că simpla majorare a bugetelor nu garantează automat rezultate mai bune pentru elevi, diferențe importante fiind observate între sumele investite și nivelul competențelor dobândite.

România alocă educației mai puțin de 3% din PIB

Finanțarea sistemelor de educație revine în centrul atenției în Europa, într-o perioadă marcată de creșterea costurilor, diferențe socio-economice importante și probleme persistente în ceea ce privește competențele de bază ale elevilor.

O analiză Euronews bazată pe cele mai recente date disponibile arată diferențe majore între state atât în privința ponderii din PIB alocate educației, cât și a sumelor cheltuite pentru fiecare elev.

În total, guvernele Uniunii Europene au cheltuit 806 miliarde de euro pentru educație în 2023, echivalentul a aproximativ 4,7% din PIB-ul blocului comunitar.

Ponderea cheltuielilor publice pentru educație în PIB a scăzut ușor în ultimul deceniu. Potrivit datelor Eurostat, aceasta a coborât de la 4,96% în 2014 la 4,65% în 2023.

O creștere temporară, până la 5,02%, a fost înregistrată în 2020, însă aceasta a fost influențată în mare măsură de contracția economiei în perioada pandemiei.

România se găsește în partea de jos a clasamentului european. În 2023, cheltuielile pentru educație reprezentau 2,97% din PIB.

Grecia se afla, de asemenea, printre ultimele țări, cu 3,33%.

La polul opus se găsește Suedia, unde educația a atras cheltuieli echivalente cu 6,8% din PIB. Finlanda, Islanda, Belgia și Danemarca au depășit, la rândul lor, pragul de 6%.

Câți bani sunt cheltuiți pentru fiecare elev

Ponderea din PIB nu spune însă întreaga poveste despre finanțarea educației. Dimensiunea economiei unei țări, numărul elevilor și studenților și distribuirea banilor între diferitele niveluri de educație pot schimba considerabil imaginea.

Din acest motiv, o altă măsură relevantă este reprezentată de cheltuielile pentru fiecare elev.

Pentru comparațiile internaționale sunt folosite standardele puterii de cumpărare (PPS), o unitate care elimină o parte dintre diferențele determinate de nivelurile diferite ale prețurilor din statele europene.

Datele disponibile pentru această comparație sunt aferente anului 2022.

Diferențele dintre ponderea din PIB și suma disponibilă efectiv pentru fiecare elev sunt considerabile.

Luxemburg, de exemplu, a alocat educației numai 3,74% din PIB în 2022, sub media UE de 4,66%. Cu toate acestea, a avut cele mai mari cheltuieli per elev din blocul comunitar: 18.422 PPS.

Suma este de peste două ori mai mare decât media UE, care s-a situat la 8.246 PPS.

La polul opus se găsește Bulgaria. Țara aloca educației 4,5% din PIB, o valoare apropiată de media europeană, însă cheltuielile pentru fiecare elev erau de numai 3.097 PPS, cele mai reduse din UE.

Diferențe importante între marile economii europene

Situații diferite sunt întâlnite și în cazul celor mai puternice economii ale Uniunii Europene.

Franța a cheltuit pentru educație echivalentul a 5,33% din PIB în 2022, situându-se printre țările cu cele mai ridicate ponderi. Cheltuielile pentru fiecare elev au fost însă de 8.151 PPS, ușor sub media UE.

Italia a alocat educației 4,07% din PIB, iar cheltuielile pentru fiecare elev s-au ridicat la 7.945 PPS.

Germania s-a apropiat de media europeană în privința ponderii din PIB, cu 4,79%, însă suma cheltuită pentru fiecare elev a ajuns la 10.363 PPS, cu aproximativ 26% peste media UE.

Un alt exemplu este Malta, care a cheltuit pentru educație 4,12% din PIB, dar a înregistrat cheltuieli per elev peste media europeană.

Slovacia a alocat o pondere din PIB apropiată de media UE, dar suma cheltuită pentru fiecare elev a fost cu aproximativ 22% mai redusă.

Mai mulți bani nu înseamnă automat rezultate mai bune la școală

Datele arată și că nivelul finanțării nu este suficient pentru a explica performanțele elevilor.

Rezultatele PISA oferă o imagine asupra competențelor elevilor de 15 ani în domenii precum matematica, citirea și științele.

PISA consideră elevii care nu ating Nivelul 2 drept elevi cu performanțe scăzute. Acesta este nivelul de referință considerat necesar pentru participarea deplină la viața socială.

În 2022, 26,2% dintre elevii din UE au avut rezultate slabe la citire, iar 29,5% nu au atins nivelul de bază la matematică.

Situația s-a deteriorat față de 2012. Atunci, proporțiile erau de 18% la citire și 22,1% la matematică.

Deși țările care investesc mai mult pentru fiecare elev tind să obțină rezultate mai bune la matematică, legătura dintre finanțare și performanță nu este una automată.

Estonia, Irlanda și Danemarca au printre cele mai bune rezultate

Estonia a avut cea mai mică proporție de elevi cu rezultate slabe la matematică dintre țările UE, de aproximativ 15%.

Au urmat Irlanda și Danemarca, unde proporția s-a situat în jurul valorii de 19-20%. Cele trei state s-au aflat printre cele mai performante și în privința citirii.

Danemarca face parte din categoria statelor europene care alocă sume importante educației.

Există însă și țări care reușesc să obțină performanțe relativ bune cu resurse mai reduse.

Letonia a cheltuit 4.999 PPS pentru fiecare elev, cu aproximativ 39% sub media Uniunii Europene. Cu toate acestea, ponderea elevilor cu rezultate slabe atât la matematică, cât și la citire s-a situat sub media UE.

Țări care cheltuiesc mai mult, dar au rezultate slabe

Malta oferă exemplul invers. Cheltuielile au ajuns la 9.658 PPS pentru fiecare elev, cu aproximativ 17% peste media europeană.

În ciuda nivelului finanțării, 32,6% dintre elevi au avut rezultate slabe la matematică, iar 36,3% la citire.

Cipru a cheltuit o sumă apropiată de media europeană pentru fiecare elev, însă a înregistrat unele dintre cele mai slabe rezultate din UE. Peste jumătate dintre elevi, respectiv 53,2%, au avut performanțe reduse.

În Bulgaria, proporția a ajuns la 53,6%, pe fondul unor cheltuieli per elev aflate printre cele mai mici din Uniune.

Nici Luxemburgul nu demonstrează că un buget foarte ridicat garantează performanța. Eurostat nu raportează date PISA pentru această țară pentru anul 2022, însă în 2018, când Luxemburgul avea cele mai mari cheltuieli per elev, 27,2% dintre tinerii de 15 ani aveau rezultate slabe la matematică și 29,3% la citire.

Aproape trei din zece elevi din UE au probleme la matematică

Situația generală arată că Uniunea Europeană este încă departe de obiectivele stabilite pentru finalul deceniului.

UE urmărește ca până în 2030 proporția elevilor cu rezultate slabe la competențele de bază să coboare sub 15%.

În prezent, aproape trei din zece elevi nu ating însă nivelul de bază la matematică.

Există și un decalaj socio-economic considerabil.

Potrivit PISA 2022, 48% dintre elevii din UE proveniți din sfertul cel mai dezavantajat din punct de vedere socio-economic au avut rezultate slabe la matematică.

În cazul elevilor din sfertul cel mai avantajat, proporția a fost de numai 11%.

Europa va avea cu 2,5 milioane mai puțini copii și adolescenți

În următorii ani, schimbările demografice ar putea modifica inclusiv modul în care statele europene își finanțează sistemele de învățământ.

Raportul Comisiei Europene „Investițiile în educație 2025” estimează că, până în 2030, Uniunea Europeană va avea cu aproximativ 2,5 milioane mai puține persoane cu vârste între 3 și 18 ani comparativ cu 2022.

Scăderea totală estimată este de aproximativ 3,5%.

Italia ar urma să înregistreze una dintre cele mai puternice reduceri ale populației din această categorie de vârstă, de 13%, urmată de Grecia, cu 12%, și Spania, cu 11%.

Germania se află într-o situație diferită, fiind anticipată o creștere de aproximativ 9%.

Reducerea populației școlare ar putea permite statelor să aloce mai multe resurse fiecărui elev. Potrivit estimărilor Comisiei, dacă bugetele totale destinate școlilor ar ține pasul cu o inflație anuală de 2%, cheltuielile pentru fiecare elev ar putea crește, în medie, cu 19% până în 2030.

Competențele mai bune ar putea avea un impact uriaș asupra economiei

Miza nu este doar performanța școlară. Comisia Europeană leagă îmbunătățirea competențelor de bază de productivitate, inovare și creșterea economiei.

Estimările citate în raport indică faptul că PIB-ul statelor europene ar putea ajunge, până în 2030, cu 8%-10% peste nivelurile prognozate în prezent dacă un număr mai mare de persoane ar dobândi un nivel suficient al competențelor de bază.

Printre măsurile care ar putea contribui la îmbunătățirea rezultatelor se numără clasele mai mici, predarea adaptată nevoilor elevilor, modernizarea programelor școlare, o mai bună pregătire a profesorilor, îmbunătățirea condițiilor de muncă și folosirea mai eficientă a tehnologiei.

Datele comparative arată însă că rezultatele nu depind exclusiv de valoarea bugetelor pentru educație. La fel de important este modul în care sunt distribuiți banii și măsura în care investițiile ajung să îmbunătățească efectiv procesul de învățare.