România, pe ultimul loc în UE la cheltuielile pentru educație. Statul alocă doar 3% din PIB

România se află pe ultima poziție în Uniunea Europeană în ceea ce privește cheltuielile publice pentru educație, raportate la dimensiunea economiei. În 2023, statul român a alocat pentru sistemul de învățământ, de la grădiniță până la liceu, echivalentul a numai 3% din produsul intern brut (PIB), potrivit datelor publicate de Eurostat. Diferența față de statele aflate în fruntea clasamentului este considerabilă, în condițiile în care Suedia a direcționat către educație 6,8% din PIB.

România alocă educației doar 3% din PIB

Datele Eurostat plasează România la coada clasamentului european în privința efortului bugetar destinat educației.

În 2023, cheltuielile publice pentru acest domeniu au reprezentat 3% din PIB, cel mai redus procent dintre statele membre ale Uniunii Europene.

România este urmată în partea inferioară a clasamentului de Grecia, unde cheltuielile au reprezentat 3,3% din PIB, și de Malta, cu 3,4%.

Situația este semnificativ diferită în statele care alocă cele mai mari ponderi din PIB pentru educație. Suedia conduce clasamentul european, cu 6,8%, ceea ce înseamnă o pondere de peste două ori mai mare decât cea înregistrată în România.

Pe următoarele poziții se află Finlanda, cu 6,3% din PIB, și Belgia, cu 6,2%.

Media Uniunii Europene este de 4,7% din PIB

La nivelul întregii Uniuni Europene, cheltuielile publice pentru educație, de la nivelul preșcolar până la cel liceal, au reprezentat 4,7% din PIB în 2023.

Procentul a rămas neschimbat față de 2022, ceea ce indică o stabilizare a ponderii resurselor publice direcționate către sistemele educaționale europene.

Comparativ cu media UE, România se află cu 1,7 puncte procentuale mai jos.

Raportată strict la ponderea în PIB, media europeană este astfel cu aproximativ 57% mai mare decât nivelul înregistrat de România.

Diferențele dintre state arată că resursele alocate educației rămân foarte neuniforme în interiorul blocului comunitar. Între România, cu 3%, și Suedia, cu 6,8%, există o diferență de 3,8 puncte procentuale.

Cheltuielile pentru educație au scăzut față de nivelul din 2020

Privită pe termen mai lung, evoluția la nivel european indică o ușoară diminuare a ponderii cheltuielilor publice pentru educație.

În 2020, acestea reprezentau 5% din PIB-ul Uniunii Europene. Trei ani mai târziu, procentul ajunsese la 4,7%, ceea ce înseamnă o reducere cu 0,3 puncte procentuale.

Anul 2020 rămâne, de altfel, cel în care a fost consemnat cel mai ridicat nivel al cheltuielilor pentru educație de la începutul seriei statistice Eurostat, în 2012.

În 2022 și 2023, ponderea s-a menținut la același nivel, de 4,7% din PIB.

România, printre țările cu cele mai mici cheltuieli de capital pentru educație

Datele europene scot la iveală o altă particularitate importantă pentru România. Nu numai ponderea totală a cheltuielilor în PIB este redusă, ci și partea destinată cheltuielilor de capital.

Acestea pot avea un rol important în dezvoltarea și modernizarea infrastructurii educaționale, fiind distincte de cheltuielile curente necesare funcționării sistemului.

În România, cheltuielile de capital au reprezentat mai puțin de 5% din totalul cheltuielilor destinate instituțiilor de învățământ în 2023.

România se regăsește în această categorie alături de Belgia.

În alte state membre, situația este semnificativ diferită. Grecia, Ungaria, Țările de Jos, Slovacia, Polonia, Estonia și Luxemburg au alocat cheltuielilor de capital cel puțin 10% din totalul sumelor destinate instituțiilor de învățământ.

Prin urmare, diferențele dintre statele UE nu se referă numai la volumul general al resurselor raportat la PIB, ci și la modul în care banii pentru educație sunt distribuiți.

Salariile profesorilor absorb cea mai mare parte a banilor în multe state UE

Eurostat a analizat și structura cheltuielilor instituțiilor de învățământ, inclusiv sumele destinate personalului didactic.

Pentru 16 state membre există date disponibile în această privință. În nouă dintre acestea, salariile profesorilor au reprezentat cea mai mare parte a cheltuielilor instituțiilor de învățământ în 2023.

Există însă diferențe importante între țări.

În Slovacia, Franța, Lituania, Cehia și Finlanda, salariile profesorilor au reprezentat între 40% și 50% din totalul cheltuielilor.

Sub acest interval s-au situat Estonia și Malta. În Estonia, ponderea salariilor profesorilor a fost de 37,6%, iar în Malta de 36,9%.

Datele prezentate nu oferă însă o valoare corespunzătoare României pentru această componentă, astfel că nu poate fi făcută, pe baza acestor informații, o comparație directă între ponderea salariilor profesorilor din România și cea din celelalte state.

Diferență majoră între România și țările din fruntea clasamentului

Clasamentul Eurostat evidențiază distanța dintre România și statele europene care direcționează cele mai mari ponderi din PIB către educație.

Suedia: 6,8% din PIB
Finlanda: 6,3%
Belgia: 6,2%
Media UE: 4,7%
Malta: 3,4%
Grecia: 3,3%
România: 3%

România se află astfel nu numai sub media Uniunii Europene, ci pe ultima poziție dintre statele membre în datele pentru 2023.

În același timp, ponderea de sub 5% a cheltuielilor de capital plasează țara și în categoria statelor cu o componentă redusă a acestor cheltuieli în bugetele instituțiilor de învățământ.

Datele Eurostat conturează astfel două diferențe importante: România alocă educației cea mai mică pondere din PIB dintre statele UE, iar în structura banilor destinați instituțiilor de învățământ, cheltuielile de capital reprezintă mai puțin de 5% din total.