România, pe ultimul loc în UE la cercetare! Cât de puțini bani investește în știință? (raport)

România se află la coada clasamentului european la cercetare, potrivit unui raport al Comisiei Europene. Țara alocă doar 0,5% din PIB pentru cercetare și dezvoltare, mult sub media UE. Datele analizate pentru ultimii ani arată probleme atât la finanțare, cât și la producția științifică și numărul cercetătorilor.

România, pe ultimul loc în UE la cercetare. Cât de puțini bani investește în știință?

România se află în mod constant pe ultimul sau printre ultimele locuri din Uniunea Europeană în ceea ce privește cercetarea, potrivit unui nou raport al Comisiei Europene privind performanța științifică, cercetarea și inovarea în UE în 2026. Documentul arată că, deși Uniunea rămâne o forță internațională în domeniul științei și cercetării, se confruntă cu probleme importante legate de investiții, fragmentare și transferul rezultatelor cercetării către piață, pe fondul intensificării competiției globale.

România nu ocupă însă ultimele poziții la toți indicatorii analizați. În anumite domenii, precum procentul din bugetul de cercetare alocat Spațiului sau ponderea femeilor care sunt prim-autori ai publicațiilor științifice, țara se află chiar pe primul loc la nivel european.

Noul raport „Performanța în Știință, Cercetare și Inovare în UE” – 2026, publicat de Comisia Europeană, reunește datele disponibile pentru principalii indicatori de performanță în cercetare din statele membre și le analizează în raport cu politicile adoptate în acest domeniu.

Concluzia centrală a raportului este că, după o serie de șocuri profunde și fără precedent, economia europeană evoluează pe o traiectorie caracterizată de o creștere mai redusă și o productivitate mai slabă comparativ cu principalii săi concurenți globali. În acest context, Comisia Europeană consideră necesară o strategie de creștere bazată pe știință, cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare.

Chiar și într-un domeniu în care UE are o poziție relativ solidă la nivel internațional, raportul identifică mai multe provocări. Uniunea are nevoie de investiții suplimentare considerabile, estimate la 560 de miliarde de euro, pentru a putea atinge până în 2030 obiectivul de a aloca 3% din PIB pentru cercetare și dezvoltare.

În același timp, sectorul cercetării și inovării rămâne puternic fragmentat între țări, regiuni și instituții. O altă problemă este reprezentată de dificultatea de a transforma rezultatele cercetării în produse și servicii care ajung pe piață, în special în domenii strategice precum inteligența artificială, semiconductorii și cloud computing. Comisia Europeană consideră, astfel, necesare noi inițiative pentru consolidarea poziției Europei în fața competiției globale.

În cazul României, raportul arată că țara se află pe ultimul loc în UE în ceea ce privește cheltuielile pentru cercetare. În 2023, acestea reprezentau doar 0,5% din PIB, dintre care 0,2% proveneau din surse publice și 0,3% din surse private. România se afla astfel pe ultimul loc dintre țările care alocau mai puțin de 1% din PIB pentru cercetare, alături de Letonia, Bulgaria, Cipru și Malta. Media Uniunii Europene era de 2,26% din PIB.

România se află, de asemenea, printre statele europene cu cel mai redus sprijin guvernamental direct sau prin facilități fiscale pentru cercetarea și dezvoltarea realizate de companii. La acest indicator, țara este depășită doar de Ungaria, Bulgaria și Malta, iar sprijinul se situează mult sub 0,1% din PIB.

O situație similară apare și în cazul investițiilor atrase prin instrumentele europene de finanțare pentru cercetare și dezvoltare. În perioada 2016-2023, România s-a numărat, alături de state europene mult mai mici, printre țările care au atras cele mai mici investiții prin aceste instrumente.

Acest lucru se întâmplă în condițiile în care majoritatea regiunilor României, cu excepția regiunii Vest și a Bucureștiului, se află printre regiunile europene cu o contribuție foarte mare a fondurilor europene la cercetare și dezvoltare, de peste 10%. În nordul și estul țării, precum și în regiunea Sud-Vest, această contribuție depășește 22%.

România se află pe ultimul loc în Europa și în ceea ce privește producția științifică, măsurată prin numărul de publicații științifice raportat la un milion de locuitori. În 2024, au fost înregistrate doar 719 publicații la un milion de locuitori, aproximativ jumătate din media europeană, de 1.446 de publicații. Doar Franța și Bulgaria au avut, la rândul lor, mai puțin de 1.000 de publicații științifice la un milion de locuitori.

Și colaborarea internațională plasează România aproape de coada clasamentului european. În 2024, doar 40% dintre publicațiile științifice românești erau co-publicații internaționale, ceea ce a plasat țara pe penultimul loc în Europa, înaintea Bulgariei.

Problemele din cercetare se reflectă și în numărul redus de persoane care lucrează în acest domeniu. România ocupă ultimul loc în Europa în ceea ce privește ponderea cercetătorilor în totalul angajaților. În 2025, cercetătorii reprezentau doar 2 din 1.000 de angajați, o valoare similară cu cea înregistrată în urmă cu un deceniu și mult sub media UE, de 10 cercetători la 1.000 de angajați.

Unde excelează România?

România nu ocupă, totuși, ultima poziție în toate statisticile europene referitoare la cercetare. Raportul Comisiei Europene evidențiază și câteva domenii în care țara se află pe primul loc la nivelul Uniunii.

În cercetarea europeană, Franța, Italia și Germania asigură cea mai mare parte a bugetului comunitar destinat cercetării și dezvoltării în domeniul Spațiului. În 2024, contribuțiile acestora au variat de la aproape 2 miliarde de euro în cazul Germaniei și Italiei până la aproximativ 2,5 miliarde de euro în cazul Franței.

Dacă este raportată însă la bugetul național destinat cercetării și dezvoltării, România se află pe primul loc. Țara alocă 15% din bugetul total de cercetare și dezvoltare pentru domeniul Spațiului. România s-a confruntat periodic cu probleme în achitarea obligațiilor financiare către Agenția Spațială Europeană, situații care au dus inclusiv la suspendarea temporară a dreptului de vot în cadrul organizației.

România se remarcă și în ceea ce privește brevetele de inovație revendicate de universități. Potrivit datelor raportate la nivel european în 2024, universitățile revendică cele mai multe brevete de inovație în Europa Centrală și de Est. România, alături de Ungaria, Bulgaria și Estonia, se află printre țările cu cea mai mare pondere a brevetelor academice, acestea reprezentând peste o treime din totalul brevetelor la nivel național.

Un alt indicator la care România ocupă prima poziție în Europa este reprezentat de participarea femeilor la producția științifică. Raportul Comisiei Europene identifică un decalaj între bărbați și femei în ceea ce privește producția științifică la nivelul Uniunii, însă România se află pe primul loc în privința proporției femeilor care sunt prim-autori ai lucrărilor științifice.

În România, femeile reprezintă 53% dintre primii autori ai lucrărilor științifice, față de o medie de aproximativ 40% la nivelul Uniunii Europene. La polul opus se află Luxemburg, unde proporția este de aproximativ 30%.