Mediul de afaceri din România, în scădere în 2026. Ce spun antreprenorii despre următoarele șase luni

IMM România a realizat, în perioada 24-30 septembrie 2026, un sondaj online privind percepția antreprenorilor asupra mediului de afaceri în trimestrul III din 2026. La cercetare au participat 1.290 de respondenți, majoritatea provenind din categoria microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici.

Mediul de afaceri se confruntă cu multiple dificultăți în 2026

În funcție de forma de organizare, 55% dintre respondenți sunt microîntreprinderi, 31,8% sunt întreprinderi mici, 12,4% sunt întreprinderi mijlocii, iar 0,8% sunt întreprinderi mari.

În ceea ce privește domeniul de activitate, 42,6% dintre respondenți provin din servicii, 23,3% din transporturi, iar 15,5% din comerț. Construcțiile reprezintă 5,4% dintre răspunsuri, HORECA și producția câte 4,7%, iar agricultura 3,9%.

Percepția antreprenorilor asupra evoluției mediului de afaceri în 2026 față de 2025 este predominant negativă.

Cel mai mare procent, de 46,5%, consideră că mediul de afaceri s-a deteriorat. Alți 34,9% apreciază că acesta s-a deteriorat foarte mult. Pentru 15,5% dintre respondenți, situația a rămas la fel, în timp ce doar 3,1% consideră că mediul de afaceri s-a îmbunătățit.

Niciun respondent nu a menționat că mediul de afaceri s-a îmbunătățit foarte mult, deși această opțiune era disponibilă în chestionar.

În total, 81,4% dintre antreprenorii participanți la sondaj consideră că mediul de afaceri s-a deteriorat mult sau foarte mult, respectiv 46,5% care indică o deteriorare și 34,9% care vorbesc despre o deteriorare foarte mare.

Cum sunt percepute politicile publice

În ceea ce privește principalul efect al politicilor publice asupra IMM-urilor, 27,1% dintre antreprenori consideră că acestea cresc costurile de funcționare pentru IMM-uri. Alți 21,7% spun că politicile publice nu sunt corelate cu nevoile IMM-urilor, în timp ce 17,8% apreciază că acestea îngreunează dezvoltarea și activitatea companiilor.

Pentru 12,4% dintre respondenți, politicile publice nu generează efecte semnificative, iar 8,5% consideră că acestea generează birocrație și povară administrativă. Doar 6,2% apreciază că politicile publice facilitează accesul IMM-urilor la finanțare și programe de sprijin.

Potrivit concluziilor formulate de IMM România, peste trei sferturi dintre antreprenori, respectiv 75,1%, consideră că politicile publice nu ajută afacerile, ci mai degrabă îngreunează activitatea acestora. Organizația indică drept principale efecte negative percepute creșterea costurilor de funcționare, lipsa corelării cu nevoile antreprenorilor, piedicile în calea dezvoltării, asociate cu fiscalitatea ridicată, impredictibilitatea legislativă și instabilitatea economică, precum și birocrația.

Sprijinul politic pentru antreprenoriat este perceput ca nefavorabil

Percepția asupra sprijinului mediului politic pentru susținerea antreprenoriatului este, de asemenea, predominant negativă, potrivit IMM România.

59,7% dintre antreprenori consideră sprijinul mediului politic nefavorabil, iar 27,1% îl apreciază ca fiind mai degrabă nefavorabil. Pentru 10,1%, acesta este neutru. Alți 1,6% nu pot aprecia sprijinul oferit.

Doar 0,8% dintre respondenți consideră sprijinul favorabil și tot 0,8% îl consideră mai degrabă favorabil.

IMM România arată că peste 86% dintre antreprenori consideră nefavorabil sprijinul mediului politic pentru susținerea antreprenoriatului.

Legislația europeană și costurile de conformare

Antreprenorii au fost întrebați și care sunt domeniile legislației europene care le generează în prezent cele mai mari costuri de conformare și raportare, fiind permisă selectarea mai multor răspunsuri.

Pe primul loc se află legislația muncii, indicată de 33,3% dintre respondenți. În această categorie sunt incluse condițiile de muncă, precum timpul de lucru, munca cu fracțiune de normă, contractele cu durată determinată și detașarea lucrătorilor, dar și informarea și consultarea lucrătorilor cu privire la concedierile colective și transferurile de întreprinderi.

Comerțul și produsele, inclusiv comerțul la distanță, cerințele suplimentare de etichetare și conținutul digital, au fost menționate de 27,1% dintre antreprenori.

Protecția datelor personale, prin GDPR, precum și digitalizarea și inteligența artificială au fost indicate de 18,3% dintre respondenți. Mediul și tranziția verde, cu aspecte precum reducerea deșeurilor, reciclarea și gestionarea durabilă a resurselor, au fost menționate de 17,7%.

Pentru 12,1% dintre antreprenori, niciunul dintre domeniile enumerate nu generează astfel de costuri. Raportarea ESG, care include criterii utilizate pentru evaluarea impactului non-financiar și a sustenabilității unei companii, a fost indicată de 8,5%, iar protecția consumatorilor de 7%.

În concluziile sale, IMM România leagă această percepție de modul practic în care legislația europeană este pusă în aplicare la nivel național și indică fenomenul de gold-plating, respectiv suprareglementarea. Organizația susține că, în procesul de transpunere la nivel național, pot fi adăugate sarcini suplimentare pentru angajatori, prin cerințe de raportare și conformare mai mari decât cele prevăzute în actele europene, acestea fiind justificate prin necesitatea de a respecta cerințele europene.

Scăderea cererii, principala problemă a pieței

Între principalele probleme ale pieței pe care activează, antreprenorii au indicat pe primul loc scăderea cererii, cu 28,8% dintre răspunsuri.

Foarte aproape se află creșterea costurilor cu forța de muncă, menționată de 28,5%. Creșterea prețului energiei electrice și al combustibililor reprezintă principala problemă pentru 20,8% dintre respondenți.

Alți 11,9% au indicat creșterea costurilor cu materiile prime și serviciile utilizate, iar 10% au menționat creșterea concurenței neloiale.

IMM România apreciază că efectele crizei economice continuă să fie resimțite de antreprenori, în contextul unui an de scădere a cererii, asociat cu diminuarea puterii de cumpărare și inflația. Potrivit organizației, reducerea vânzărilor conduce la blocaje în lanț, dificultăți în asigurarea cash-flow-ului și întârzieri la plata datoriilor.

Energia și combustibilii cresc costurile operaționale

Creșterea prețului energiei electrice și al combustibililor are un impact important asupra activității companiilor participante la sondaj.

53,2% dintre antreprenori spun că au înregistrat o creștere semnificativă a costurilor operaționale. Pentru 18,6%, compania suportă creșterea costurilor pentru a menține prețul produselor sau serviciilor.

6% dintre companii au decis înlocuirea echipamentelor vechi cu unele eficiente energetic, în timp ce 9,9% au redus volumul producției. Alte 3,1% au decis instalarea de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie proprie.

Pentru 3,9% dintre companii, creșterea prețului energiei electrice și al combustibililor nu are impact asupra costurilor finale.

IMM România consideră că majorarea costurilor operaționale generează, în cazul companiilor afectate, o creștere a prețului produsului sau serviciului final. Organizația arată că acest lucru poate conduce la vânzări mai mici și, în final, la reducerea încasărilor. În același timp, doar 18,6% dintre întreprinderi își permit să absoarbă creșterile de prețuri pentru energie electrică sau combustibili pentru a-și păstra poziția pe piață.

Scăderea consumului afectează încasările

În ceea ce privește modul în care activitatea economică a fost afectată de evoluția consumului în ultimele șase luni, 55% dintre antreprenori au declarat că le-au scăzut încasările.

Pentru 11,6%, impactul s-a manifestat prin întârzieri mai mari de 60 de zile la plata datoriilor. Alți 10,9% au redus produsele sau serviciile oferite spre vânzare, iar 8,5% au redus personalul angajat.

6,2% dintre respondenți au afirmat că nu au fost afectați de scăderea consumului. În același timp, 3,1% au raportat creșterea încasărilor.

Perspective pesimiste pentru următoarele șase luni

Antreprenorii au fost întrebați și cum estimează evoluția activității economice a întreprinderii în următoarele șase luni.

30,2% estimează că activitatea va scădea moderat, în timp ce 27,9% anticipează o stagnare. Pentru 23,3%, activitatea economică va scădea semnificativ.

Doar 9,3% estimează o creștere moderată, iar 9,3% nu știu sau nu pot evalua evoluția viitoare. Niciun respondent nu a indicat o creștere semnificativă a activității economice în următoarele șase luni, deși opțiunea era disponibilă în chestionar.

Potrivit concluziilor IMM România, 53,5% dintre antreprenori prognozează o scădere a activității în următoarele șase luni, iar 27,9% anticipează stagnarea. Doar 9,3% manifestă un optimism moderat, estimând o creștere moderată a pieței.

Planurile privind numărul de angajați

În privința evoluției numărului de angajați în următoarele șase luni, 55,8% dintre antreprenori intenționează să păstreze numărul actual de salariați.

15,5% estimează că vor disponibiliza un angajat, iar 14% că vor disponibiliza între doi și patru angajați. În același timp, 6,2% intenționează să angajeze un salariat.

3,9% estimează că vor disponibiliza între cinci și șapte angajați, 2,3% intenționează să angajeze între doi și patru salariați, iar alți 2,3% estimează că vor disponibiliza peste 10 angajați.

IMM România interpretează aceste date ca pe un semnal de stagnare pe piața forței de muncă. Organizația arată că 55,8% dintre antreprenori intenționează să păstreze numărul actual de angajați, ceea ce, în interpretarea sa, indică lipsa unor planuri de extindere a afacerilor.

Potrivit concluziilor organizației, 35,7% dintre antreprenori estimează că vor face concedieri în perioada următoare, în timp ce doar 8,5% anticipează angajări. IMM România susține că 81,5% dintre angajatorii mici și mijlocii nu intenționează să efectueze angajări.

Scăderea cererii, creșterea prețurilor pentru producția de bunuri și prestarea serviciilor, precum și creșterea costurilor cu forța de muncă sunt indicate de organizație printre factorii care contribuie la blocajul de pe piața muncii.

Formarea profesională și Kurzarbeit, printre măsurile pentru ocupare

În ceea ce privește primele două măsuri pentru creșterea ocupării forței de muncă, 42,6% dintre antreprenori au indicat susținerea formării profesionale continue.

Pe locul următor se află subvenționarea sistemului Kurzarbeit pentru întreprinderi, astfel încât să fie evitate concedierile, măsură indicată de 25,6% dintre respondenți.

22,5% au indicat subvenționarea plății șomajului tehnic, 20,2% susținerea creșterii salariului pentru angajații încadrați cu salariul minim și calificați pe cheltuiala angajatorului, iar 17,8% simplificarea procedurii de implementare a programelor de ucenicie.

Reducerea birocrației în cazul angajării de personal non-UE a fost indicată de 16,3% dintre respondenți.

IMM România consideră că formarea profesională continuă este o măsură importantă pentru păstrarea forței de muncă calificate și a competitivității în condițiile recesiunii economice care, potrivit organizației, afectează practic toate sectoarele de activitate.

Subvenționarea sistemului Kurzarbeit pentru întreprinderile care se confruntă temporar cu dificultăți este considerată esențială de 25,6% dintre antreprenori, în viziunea IMM România, pentru evitarea concedierilor și a pierderii forței de muncă.

Ce măsuri sunt așteptate de la viitorul Guvern

Antreprenorii au indicat și principalele trei măsuri pe care consideră că viitorul Guvern ar trebui să le ia pentru susținerea IMM-urilor.

Reducerea impozitării pe forța de muncă este măsura indicată de cel mai mare procent, 68,2%. Pe locul următor se află reducerea impozitului pe dividende la 5%, cu 56,6%.

43,4% dintre respondenți au indicat acordarea de granturi din fonduri europene pentru IMM-uri, iar 41,9% reducerea prețului la energia electrică.

Compensarea creșterii prețului la combustibili a fost menționată de 34,1% dintre antreprenori, în timp ce 26,4% au indicat debirocratizarea și simplificarea obligațiilor de raportare și conformare.

Facilitarea acordării de garanții prin FNGCIMM pentru accesarea creditelor bancare a fost indicată de 20,2% dintre respondenți.

Reducerea impozitării muncii, principala așteptare fiscală

IMM România arată, în concluziile sondajului, că majorarea costurilor cu forța de muncă, combinată cu scăderea cererii și a veniturilor și cu creșterea costurilor de producție, pune presiune asupra antreprenorilor mici și mijlocii în privința salariilor.

Reducerea impozitării pe forța de muncă este considerată de 68,2% dintre antreprenori principalul factor care poate conduce la creșterea veniturilor salariaților fără o creștere a costurilor pentru întreprindere. Potrivit organizației, măsura ar ajuta în același timp companiile să păstreze forța de muncă necesară dezvoltării afacerii.

Reducerea impozitului pe dividende este susținută de 56,6% dintre antreprenori. IMM România consideră că această măsură ar stimula investițiile realizate de companii, cu efecte directe asupra competitivității și veniturilor. Organizația mai susține că diminuarea sarcinii fiscale încurajează spiritul antreprenorial, despre care afirmă că a înregistrat în 2026 un regres pentru prima dată după criza din 2008-2009.