Inflația din zona euro a depășit estimările pentru septembrie. Energia alimentează accelerarea prețurilor și pune presiune pe BCE
SURSA FOTO: Dreamstime - Inflație
Inflația anuală din zona euro a urcat peste așteptări în septembrie 2026, ajungând la 3,8%, de la 3,2% în august. Creșterea, determinată în principal de scumpirea carburanților și a gazelor naturale și, într-o măsură mai redusă, de costurile alimentelor, menține presiunea asupra Băncii Centrale Europene (BCE) în privința dobânzilor.
Energia, principala sursă a accelerării inflației
Evoluția inflației reprezintă un element important pentru politica monetară a BCE, în condițiile în care rata se află cu mult peste obiectivul de 2% al instituției.
Dintre principalele componente ale inflației din zona euro, energia este estimată să înregistreze în septembrie cea mai ridicată rată anuală, de 18,8%, față de 14,3% în august.
Energia a avut o rată anuală de minus 0,4% în septembrie 2025, înainte de a ajunge la 10,8% în aprilie și mai 2026, 8,5% în iunie, 10,3% în iulie, 14,3% în august și o estimare de 18,8% în septembrie. Rata lunară estimată pentru energie este de 3,9%, conform Reuters.
Serviciile sunt estimate la o rată anuală de 3,2% în septembrie, față de 3,0% în august. În cazul alimentelor, alcoolului și tutunului, rata anuală este estimată la 1,4%, față de 1,1% în august.
Bunurile industriale non-energetice au o rată anuală estimată la 1,1%, în scădere de la 1,2% în august.
Evoluția prețurilor la energie este urmărită îndeaproape deoarece o perioadă prelungită de costuri ridicate poate ajunge să se transmită și către alte categorii de prețuri. Printre efectele posibile se află creșterea costurilor cu electricitatea și încălzirea, precum și majorarea cheltuielilor companiilor.
Inflația de bază urcă la 2,5%
Un indicator urmărit de BCE, care exclude componentele volatile reprezentate de alimente și energie și oferă o imagine asupra tendințelor subiacente ale prețurilor, a urcat la 2,5% în septembrie, de la 2,4% în august.
Creșterea a fost asociată cu accelerarea prețurilor serviciilor. Evoluția relativ moderată a inflației de bază indică însă faptul că majorarea costurilor cu energia nu a generat până acum efecte secundare de amploarea celor care ar putea declanșa o spirală inflaționistă dificil de oprit.
Datele pot reprezenta astfel un semnal mixt pentru BCE. Pe de o parte, inflația generală se îndepărtează din nou de ținta de 2%, ceea ce poate alimenta presiunile pentru noi majorări de dobândă. Pe de altă parte, evoluția mai temperată a inflației de bază poate permite instituției să continue o abordare graduală a politicii monetare.
Evoluția principalelor componente
Indicele armonizat al prețurilor de consum pentru toate produsele și serviciile, HICP, a avut o rată anuală de 2,2% în septembrie 2025, 3,0% în aprilie 2026, 3,2% în mai, 2,8% în iunie, 2,9% în iulie, 3,2% în august și o estimare de 3,8% în septembrie. Rata lunară estimată pentru septembrie este de 0,6%, arată datele publicate de Eurostat.
Indicele care exclude energia a avut o rată anuală de 2,5% în septembrie 2025, 2,2% în aprilie 2026, 2,4% în mai, 2,2% în iunie, 2,2% în iulie, 2,1% în august și o estimare de 2,3% în septembrie. Rata lunară estimată este de 0,2%.
Excluzând energia și alimentele neprocesate, rata anuală a fost de 2,4% în septembrie 2025, 2,1% în aprilie 2026, 2,3% în mai, 2,1% în iunie, 2,2% în iulie, 2,1% în august și este estimată la 2,2% în septembrie. Rata lunară estimată este de 0,2%.
Pentru indicele care exclude energia, alimentele, alcoolul și tutunul, rata anuală a fost de 2,4% în septembrie 2025, 2,2% în aprilie 2026, 2,6% în mai, 2,4% în iunie, 2,5% în iulie, 2,4% în august și este estimată la 2,5% în septembrie. Rata lunară estimată este de 0,2%.
Alimentele, alcoolul și tutunul au avut o rată anuală de 3,0% în septembrie 2025, 2,4% în aprilie 2026, 1,9% în mai, 1,5% în iunie, 1,2% în iulie, 1,1% în august și o estimare de 1,4% în septembrie. Rata lunară estimată este de 0,2%.
În cazul alimentelor procesate, alcoolului și tutunului, rata anuală a coborât de la 2,7% în septembrie 2025 la 1,6% în aprilie 2026, 1,1% în mai, 0,9% în iunie, 0,7% în iulie, 0,5% în august și este estimată la 0,4% în septembrie. Rata lunară estimată este de minus 0,2%.
Alimentele neprocesate au avut o rată anuală de 3,9% în septembrie 2025, 4,6% în aprilie 2026, 4,0% în mai, 3,1% în iunie, 2,4% în iulie, 2,7% în august și o estimare de 4,0% în septembrie. Rata lunară estimată este de 1,3%.
Bunurile industriale non-energetice au înregistrat o rată anuală de 0,7% în septembrie 2025, 0,8% în aprilie 2026, 0,9% în mai, 0,7% în iunie, 0,9% în iulie, 1,2% în august și o estimare de 1,1% în septembrie. Rata lunară estimată este de 2,1%.
Serviciile au avut o rată anuală de 3,2% în septembrie 2025, 3,0% în aprilie 2026, 3,5% în mai, 3,2% în iunie, 3,3% în iulie, 3,0% în august și o estimare de 3,2% în septembrie. Rata lunară estimată este de minus 0,7%.
Ce ar putea face BCE cu dobânzile
Accelerarea inflației generale peste ținta BCE de 2% poate alimenta așteptările privind noi majorări ale dobânzilor, după cele două creșteri operate în această vară.
În același timp, evoluția inflației de bază oferă un argument pentru continuarea unei reacții graduale. Piețele au interpretat abordarea descrisă drept una „măsurată” drept posibilitatea unor majorări de dobândă distanțate în timp, eventual în apropierea momentelor în care BCE publică proiecțiile economice trimestriale.
Investitorii anticipează în prezent până la trei noi majorări ale dobânzii de depozit a BCE, care se află la 2,5%, în următorul an. Pentru o majorare în această lună, așteptările sunt foarte reduse, iar următoarea creștere nu este reflectată integral în prețurile pieței înainte de luna ianuarie.
Așteptările se pot modifica însă rapid, iar factorii de decizie ai BCE recunosc că propriile proiecții sunt afectate de un grad ridicat de incertitudine.

Costurile energiei și riscul efectelor secundare
Există opinii diferite în rândul economiștilor și al factorilor de decizie în ceea ce privește modul în care prețurile ridicate ale energiei se vor transmite în economie.
Susținătorii unei politici monetare mai restrictive consideră că energia a fost prea scumpă pentru o perioadă prea lungă și că aceste costuri ar urma să înceapă să producă efecte secundare asupra inflației. În această perspectivă, creșterea recentă a prețurilor gazelor naturale s-ar putea transmite mai rapid decât în trecut către prețurile de bază.
O astfel de transmitere ar putea afecta costurile cu electricitatea și încălzirea, dar și cheltuielile companiilor, ceea ce ar putea menține presiunea asupra prețurilor.
Pe de altă parte, există și argumentul că piața muncii este relativ slabă, ceea ce limitează capacitatea angajaților de a solicita majorări salariale importante. În plus, creșterea recentă și puternică a costurilor de finanțare pe termen mai lung ar putea contribui la limitarea creșterii prețurilor.
Costurile de împrumut și stabilitatea financiară
Următoarea decizie privind dobânda BCE ar putea fi influențată nu doar de evoluția inflației, ci și de considerente legate de stabilitatea financiară.
Costurile de împrumut au crescut puternic, în principal ca urmare a creșterii randamentelor titlurilor de stat americane până la cel mai ridicat nivel din ultimii 24 de ani. Evoluția randamentelor SUA are efecte asupra costurilor de finanțare pentru debitori.
În același timp, investitorii solicită prime mai mari pentru deținerea unor active considerate mai riscante. Diferența dintre randamentele obligațiunilor franceze și cele ale obligațiunilor germane similare a ajuns la niveluri maxime pentru mai multe decenii, ceea ce a readus în discuție aspecte legate de sustenabilitatea datoriei.
În acest context, economiștii consideră că BCE ar putea prefera să rămână deocamdată în așteptare și să evite amplificarea turbulențelor de pe piețele financiare. Evoluția inflației nu indică, în această interpretare, necesitatea unei intervenții monetare urgente sau foarte puternice.
Evoluții diferite în statele din zona euro
Inflația măsurată prin HICP diferă semnificativ între statele prezentate în datele Eurostat. În Belgia, rata anuală este estimată la 4,6% în septembrie 2026, față de 4,2% în august, iar rata lunară este estimată la 0,1%. În Bulgaria, rata anuală este estimată la 5,6%, de la 5,0%, iar rata lunară la minus 0,1%.
În Germania, rata anuală este estimată la 3,3%, față de 2,9% în august, iar rata lunară la 0,6%. Estonia are o estimare de 3,0%, față de 1,3% în august, cu o rată lunară de 0,5%.
În Irlanda, rata anuală este estimată la 3,8%, de la 3,4%, iar rata lunară la 0,2%. Grecia are o estimare de 5,1%, față de 3,7% în august, cu o creștere lunară estimată la 1,8%.
În Spania, rata anuală este estimată la 5,0%, față de 4,6% în august, iar rata lunară la 0,6%. Franța are o estimare de 3,4%, față de 2,6%, cu o variație lunară de minus 0,4%.
Croația are o rată anuală estimată la 4,3%, față de 3,7% în august, iar rata lunară este estimată la 0,0%. În Italia, rata anuală este estimată la 4,1%, de la 3,2%, iar rata lunară la 2,0%.
În Cipru, rata anuală este estimată la 5,2%, același nivel ca în august, iar rata lunară este estimată la minus 0,4%. Letonia are o estimare de 2,9%, față de 3,0%, cu o rată lunară de 0,1%.
Lituania are o rată anuală estimată la 6,1%, de la 5,6% în august, iar rata lunară la 0,9%. Luxemburg are o estimare de 5,2%, față de 4,0%, cu o rată lunară de 1,0%.
În Malta, rata anuală este estimată la 2,4%, față de 2,0% în august, iar rata lunară este estimată la minus 0,9%. În Țările de Jos, rata anuală este estimată la 3,0%, față de 2,8%, iar rata lunară la minus 0,1%.
Austria are o estimare de 3,5%, față de 2,9% în august, cu o rată lunară de 0,6%. În Portugalia, rata anuală este estimată la 3,6%, față de 3,6% în august, iar rata lunară la 1,0%.
În Slovenia, rata anuală este indicată la 3,7%, față de 3,4% în august, cu o rată lunară de 0,3%. Slovacia are o estimare de 3,1%, același nivel ca în august, iar rata lunară este estimată la 0,2%.
În Finlanda, rata anuală este estimată la 2,6%, față de 2,4% în august, iar rata lunară este estimată la 0,6%.
Am finalizat Facultatea de Litere și Limbi Străine în cadrul Universității Hyperion din București, iar ulterior am absolvit masterul la Facultatea de Jurnalism, specializarea Comunicare Mediatică și Publicitate, în cadrul aceleiași universități. Colaborarea cu Capital.ro a început în anul 2019.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.






Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.