Aurul se îndreaptă spre cea mai slabă evoluție din ultimele trei luni. China și investitorii în ETF-uri continuă însă să-l cumpere

Aurul nu a reușit să ofere investitorilor protecția așteptată într-o perioadă marcată de revenirea temerilor privind inflația, scumpirea petrolului și tensiunile dintre Statele Unite și Iran. Metalul prețios a pierdut 6,4% în septembrie, în timp ce acțiunile din tehnologie și chiar Bitcoin au continuat să crească.

Scăderea nu i-a determinat însă pe toți investitorii să renunțe la aur. Banca centrală a Chinei continuă să își majoreze rezervele, iar fondurile tranzacționate la bursă care urmăresc aurul au atras miliarde de dolari în septembrie.

Aurul a pierdut 6,4% în septembrie

Cel mai activ contract futures pe aur, cu livrare în decembrie, se tranzacționa miercuri dimineață la aproximativ 4.200 de dolari pe uncie. De la începutul lunii septembrie, declinul ajunge la 6,4%, ceea ce plasează aurul pe drumul către cea mai slabă lună din iunie, potrivit Dow Jones Market Data.

Evoluția contrastează cu cea a pieței de acțiuni din Statele Unite.

Nasdaq Composite a crescut cu 2,5% în septembrie, iar S&P 500 a înregistrat un avans de 0,3%.

Chiar și Bitcoin, cunoscut pentru volatilitatea sa ridicată, a trecut de pragul de 86.000 de dolari și a câștigat aproximativ 7% în septembrie, apropiindu-se de cel mai ridicat nivel al anului, menționează MarketWatch.

De ce scade aurul în timp ce inflația revine în atenție

În mod tradițional, aurul este considerat un instrument de protecție împotriva inflației. Fiind un activ fizic rar, prețul său exprimat în dolari tinde să beneficieze atunci când puterea de cumpărare a monedelor este erodată de creșterea prețurilor.

În actualul context, scumpirea petrolului, inflația persistentă și tensiunile dintre Statele Unite și Iran ar putea susține cererea pentru metalul prețios.

Aurul este însă prins între două forțe opuse.

Pe de o parte se află riscurile geopolitice și inflația. Pe de altă parte, creșterea randamentelor titlurilor de stat americane și aprecierea dolarului reduc atractivitatea metalului prețios.

Aurul nu generează dobândă. În consecință, atunci când randamentele obligațiunilor cresc, costul de oportunitate al păstrării aurului devine mai mare.

Investitorii pot obține în prezent un randament apropiat de 5% prin deținerea unui titlu de stat american cu maturitatea de numai doi ani, ceea ce face mai puțin atractiv un activ care nu oferă un asemenea venit.

„Creșterea ratelor dobânzilor reduce atractivitatea relativă a aurului prin creșterea atractivității numerarului și a investițiilor pe termen scurt de pe piața monetară, care sunt din nou capabile să ofere investitorilor randamente reale pozitive după inflație”, a explicat Kristian Kerr, director pentru strategie macroeconomică și de investiții la LPL Financial.

Acesta a remarcat și că numeroși investitori au participat la valul speculativ care a împins aurul la noi recorduri anul trecut și la începutul lui 2026.

Dolarul mai puternic pune o presiune suplimentară pe aur

O altă problemă este aprecierea monedei americane. Aurul este cotat în dolari, astfel că un dolar mai puternic face metalul prețios mai puțin atractiv pentru investitorii din afara Statelor Unite.

ICE U.S. Dollar Index, care urmărește evoluția dolarului față de șase monede importante, a crescut cu 1,7% în septembrie, potrivit datelor FactSet.

Acest context contribuie la explicarea scăderii aurului chiar într-o perioadă în care o parte dintre factorii care în mod obișnuit ar susține metalul prețios sunt prezenți.

China cumpără aur de 22 de luni consecutiv

Scăderea prețului nu îi descurajează însă pe cumpărătorii care privesc aurul dintr-o perspectivă pe termen mai lung.

Banca Populară a Chinei a adăugat în august peste 20 de tone metrice de aur, echivalentul a aproximativ 650.000 de uncii, la rezervele sale.

A fost cea mai mare achiziție lunară efectuată de banca centrală chineză din 2023.

Totodată, august a marcat a 22-a lună consecutivă în care China și-a majorat rezervele de aur, potrivit datelor Administrației de Stat pentru Schimb Valutar din China.

„China, la fel ca multe bănci centrale, privește într-un sens larg strategia sa privind rezervele și beneficiile pe care le poate aduce diversificarea”, a declarat Joe Cavatoni, strateg principal de piață și director pentru politici publice pentru regiunea Americilor în cadrul World Gold Council.

Pentru băncile centrale, logica achizițiilor de aur nu este legată exclusiv de inflație sau de evoluția dobânzilor.

Aurul este folosit de mult timp ca instrument financiar suveran de protecție împotriva instabilității economice, inflației și riscurilor geopolitice. De asemenea, poate reduce dependența rezervelor de dolarul american și expunerea la active care ar putea fi înghețate de un alt guvern.

89% dintre administratorii de rezerve se așteaptă la noi achiziții de aur

Sondajul Central Bank Gold Reserves Survey 2026 realizat de World Gold Council arată că 89% dintre administratorii de rezerve se așteaptă ca deținerile de aur ale băncilor centrale la nivel mondial să crească în următoarele 12 luni.

În același timp, băncile centrale se așteaptă ca dolarul american să ocupe un rol mai redus în structura rezervelor lor în următorii cinci ani.

„Rolul aurului ca activ monetar îl menține ferm în atenția administratorilor de rezerve”, a explicat Cavatoni.

ETF-urile pe aur au atras 3,8 miliarde de dolari în septembrie

Băncile centrale nu sunt singurele care continuă să cumpere.

Investitorii au direcționat în continuare sume importante către fondurile tranzacționate la bursă, ETF-uri, care urmăresc evoluția aurului.

ETF-urile pe aur listate în Statele Unite au atras intrări nete de 3,8 miliarde de dolari în septembrie, după alte 7,9 miliarde de dolari în august, potrivit datelor compilate de State Street.

Aakash Doshi, global head of gold markets la State Street Investment Management, consideră că aceste intrări puternice susțin perspectiva pe termen lung pentru aur, în pofida majorării dobânzilor de către Rezerva Federală și a scăderii metalului prețios din septembrie.

„Credem că acestea sunt alocări structurale, aurul fiind cumpărat ca activ monetar, alternativă la monedele fiduciare și instrument de diversificare”, a declarat Doshi.

Dobânzile mai mari ar putea ajunge să susțină cererea pentru aur

Creșterea dobânzilor poate avea și un efect indirect asupra metalului prețios.

Doshi atrage atenția că randamentele titlurilor de stat americane pe termen scurt au crescut în ultimele săptămâni mai repede decât cele pe termen lung, reducând diferența dintre acestea. Mișcarea este cunoscută drept „bear flattening”.

O asemenea evoluție ar putea pune o presiune suplimentară asupra creșterii economice, deoarece populația și companiile americane se confruntă cu împrumuturi și linii de credit mai scumpe.

În aceste condiții, chiar dacă dobânzile mai ridicate reprezintă în mod normal un dezavantaj pentru aur, presiunile asupra economiei ar putea susține rolul acestuia de activ de refugiu și de instrument cu o corelație redusă cu alte active.

Chris Gaffney, președintele World Markets la EverBank Gold, consideră că investitorii ar putea beneficia de o expunere de până la 10% din portofoliu pe metalul prețios.

„Recenta scădere ușoară a aurului este văzută de mulți drept un motiv pentru a-și majora pozițiile”, a spus Gaffney.