ROBOR, cartelul bancar și bătălia pentru despăgubiri

Gheorghe Piperea scrie despre sancțiunea de 3,7 miliarde de lei aplicată de Consiliul Concurenței unui număr de 10 bănci pentru manipularea ROBOR și avertizează că adevărata miză abia acum începe. Odată cu motivarea deciziei, spune autorul, se deschide calea unei confruntări juridice ample, în care consumatorii, companiile și statul ar putea solicita despăgubiri pentru prejudiciile suferite. În acest context, procesul colectiv este prezentat drept una dintre cele mai puternice forme de echilibrare a raportului de forțe dintre clienți și sistemul bancar.

Amenda de 3,7 miliarde de lei și motivarea așteptată

În primăvara anului acesta, Consiliul Concurenței a anunțat că a sancționat 10 bănci cu amendă de 3,7 miliarde de lei, pentru manipularea ROBOR.

Motivarea deciziei de sancționare urmează a se comunica băncilor delincvente săptămâna viitoare – este un anunț oficial al Consiliului Concurenței.

Deși ancheta a durat 4 ani (2022 – 2026), iar faptele au fost stabilite de Consiliul Concurenței în iunie 2026, motivarea deciziei a întârziat mult întrucât băncile sancționate au exercitat apărări acumulate în sute de pagini de întâmpinări și zeci de bibliorafturi de documente de fiecare.

Demersurile băncilor și încercarea de a opri deliberările

Între timp, băncile au reacționat judiciar, prin demersuri nemaivăzute în acest domeniu, cerând instanțelor să oprească deliberările Consiliului Concurenței în timp ce deliberările erau în curs … Instanțele, însă, rând pe rând, au respins cererile. Deliberările și soluția nu au fost oprite, în ciuda lobby – ului agresiv exercitat de bănci și a implicării BNR de partea băncilor delincvente. Demersurile de public relations (PR) și de influențare a opiniei publice prin intermediul presei obediente sau al influencerilor plătiți de bănci vreme îndelungată (plătiți încă de pe vremea când, în 2010, am declanșat procesele colective contra băncilor și în favoarea consumatorilor) au reușit mai degrabă să înfurie oamenii, care acum știu exact cu cine au de-a face: cu niște delincvenți care nu ezită să manipuleze dobânzile, chiar și în timp de pandemie sau de criză alimentară și energetică, pentru profit de cazino, după care plătesc milioane pentru a convinge opinia publică și politicienii că, deși au furat ghetele cu care sunt încălțate, nu trebuie să li se permită autorităților să le descalțe de ghetele furate, pentru că le-ar îngheța lăbuțele, iar din asta ar face gripă și pneumonie economia, statul, deponenții și chiar debitorii – consumatori de credite. Deci, ar fi mai bine ca furtișagul să fie trecut cu vedere, ca să fie cald la iarnă.

Acuzația Consiliului Concurenței: schimb de informații și cartel

Oficial, Consiliul Concurenței susține că băncile sunt sancționate nu pentru încălcarea regulamentelor BNR, ci strict pentru că au realizat schimburi de informații confidențiale și strategice referitoare la preț în cadrul procedurii de fixing al indicelui dobânzii, afectând independența cotațiilor. Este vorba, deci, de cartel. Un cartel în care se fură programat, și la cântar, și la preț.

„Furtul cu țârâita” și efectele asupra consumatorilor, statului și companiilor

Pe fiecare consumator în parte și pe fiecare săptămână sau lună de derulare a contractului, e un furt cu țârâita, în cantități infinitezimale. Doar că acele credite sunt întinse pe zeci de ani de zile și, în plus, sunt sute de mii, poate chiar un milion de persoane afectate. De altfel, este puternic păgubit și statul român (care a pierdut din cauza acestui cartel minim 10 miliarde de lei), plus că sunt afectate companiile (care nu doar că au pierdut miliarde, ci chiar au dispărut prin faliment sau lichidare).

Amenda nu este singura problemă pentru cele 10 bănci

Nu doar amenda e beleaua pentru cele 10 bănci.
În primul rând, este vorba de imagine: onestele bănci care fac profituri de cazino în România (ecartul dobândă la depozite – dobândă la credite este de 1 la 4, cel mai mare din UE) sunt manipulatoare, cartelare și fură: asta este imaginea în care apar băncile cartelare, în nemernicia lor.

Urmează procesele pentru despăgubiri

În al doilea rând, urmează procese de despăgubiri.

Legislația UE în domeniul concurenței, implementată în 2020 în România, permite clienților păgubiți de băncile manipulatoare – consumatori, comercianți sau stat, deopotrivă – să le dea în judecată și să ceară despăgubiri pentru prejudiciul cauzat prin acel furt cu țârâita.

Eu am estimat pagubele, numai în cazul consumatorilor, la 3 miliarde de euro.

BNR, apărătorul din oficiu și de ultimă instanță al băncilor delincvente și recalcitrante a estimat că, dacă clienții ar folosi decizia Consiliului Concurenței ca bază pentru a da băncile în judecată în masă, sistemul bancar ar putea înregistra pierderi suplimentare de minimum 800 de milioane de euro, punând presiune pe stabilitatea financiară a țării.

Toamna bătăliei juridice

Bătălia juridică stă să înceapă toamna asta.

Pentru costuri legale diluate în funcție de numărul de reclamanți, pentru egalitate de arme judiciare, pentru forța juridică în negociere, pentru presiunea mediatică pozitivă și chiar și pentru blurarea identității reclamantului (care ar putea să nu vrea să devină țintă pentru bănci și pentru influencerii băncilor), cea mai bună soluție este procesul colectiv.

Procesul colectiv: roiul de albine contra ursului

Un mare număr de reclamanți este roiul de albine, forța irepresibilă care poate doborî ursul abuziv care a atacat stupul.

Articolul mută miza dincolo de amenda aplicată de Consiliul Concurenței. Dacă decizia va rezista controlului instanțelor, adevărata confruntare se poate muta în zona despăgubirilor, unde consumatorii, companiile și statul ar putea cere recuperarea prejudiciilor. În această logică, procesul colectiv devine nu doar o strategie juridică, ci și instrumentul prin care reclamanții își pot echilibra forțele în raport cu sistemul bancar.

Articol plătit de ECR Group din Parlamentul European

 

 

 

 

Notificare privind transparența