FMI își schimbă abordarea pentru programele de împrumut. Mai puține reforme, dar cu efecte mai profunde

Fondul Monetar Internațional (FMI) vrea să ajusteze modul în care sunt concepute și aplicate programele sale de împrumut, într-o economie mondială tot mai expusă crizelor și șocurilor externe. Instituția propune concentrarea pe mai puține reforme, dar mai profunde, și susține că ajustările bugetare trebuie însoțite de măsuri pentru creștere economică și protejarea persoanelor vulnerabile.

FMI spune că actualul cadru trebuie adaptat unei economii mondiale mai instabile

Recomandările vin în urma unei analize privind modul în care sunt concepute programele FMI și condițiile asociate acestora. Evaluarea a analizat programele derulate între ianuarie 2018 și decembrie 2024.

Perioada a inclus războiul comercial dintre SUA și China din primul mandat al lui Donald Trump, pandemia de COVID-19 și invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia.

Consiliul executiv al FMI a susținut recomandările rezultate din analiză, potrivit Reuters.

„Cadrul, în linii mari, este în regulă”, a declarat Rishi Goyal, director adjunct al Departamentului de Strategie, Politici și Evaluare al FMI.

El spune însă că schimbarea contextului economic și tensiunile sociale existente în mai multe state impun o adaptare a reformelor.

„Pentru că situația se schimbă și pentru că există tensiuni sociale în mai multe state membre, trebuie să ne asigurăm că reformele noastre sunt adaptate corespunzător. Asta înseamnă o concentrare clară pe mai puține reforme, dar mai profunde”, a explicat Goyal.

Ajustările bugetare ar putea fi aplicate mai devreme

Una dintre recomandări vizează ajustările fiscale. FMI arată că ajustările bugetare aplicate mai devreme și menținute în timp sunt asociate cu șanse mai mari de succes ale programelor.

Instituția precizează însă că o asemenea abordare trebuie aplicată numai în măsura în care este fezabilă.

Reducerea cheltuielilor sau alte măsuri de consolidare fiscală ar trebui însoțite de măsuri realiste pentru stimularea creșterii economice și de cheltuieli sociale suficiente pentru protejarea persoanelor vulnerabile.

Recomandările prevăd și un echilibru mai bun între creșterea veniturilor și consolidarea fiscală, o evaluare mai atentă a riscurilor și estimări mai realiste privind finanțarea proiectelor.

FMI susține că obiectivul modificărilor este îmbunătățirea implementării programelor și a rezultatelor acestora, nu reducerea standardelor.

FMI pregătește un nou instrument pentru reformele structurale

Analiza a constatat că instituția a reacționat rapid și flexibil la crizele din perioada de șapte ani evaluată și a ajutat mai multe state să își restabilească stabilitatea.

Nu toate țările au reușit însă să obțină stabilitate pe termen mediu, ceea ce, potrivit lui Rishi Goyal, arată că sunt necesare schimbări în modul în care programele sunt construite.

FMI introduce în acest context un nou instrument pentru reformele structurale pe termen mediu. Acesta ar urma să identifice reformele esențiale și să stabilească ordinea și modul în care trebuie implementate.

Goyal spune că obiectivul este ca statele să obțină rezultate mai bune din resursele disponibile.

Alte instrumente ar urma să le permită echipelor FMI să modifice mai ușor direcția unui program atunci când apar noi șocuri economice.

Organizațiile civile se tem de măsuri de austeritate mai dure

Revizuirea a provocat însă îngrijorări în rândul unor organizații ale societății civile. Acestea se tem că statele în curs de dezvoltare ar putea fi nevoite să adopte măsuri de austeritate mai severe într-o perioadă în care se confruntă deja cu datorii publice în creștere, costuri mai mari de finanțare și reducerea ajutorului oficial pentru dezvoltare.

Eric LeCompte, director executiv al Jubilee USA Network, susține că unele dintre politicile FMI au ajutat anumite țări, dar au afectat în alte cazuri finanțarea serviciilor publice, inclusiv sănătatea.

„Una dintre cele mai mari probleme este că țările ajung din nou să se îndatoreze pentru că politicile financiare anterioare, condițiile impuse și evaluările datoriilor nu au fost suficiente pentru a le ține în afara crizei”, a declarat acesta.

Criticii pun sub semnul întrebării respectarea condițiilor impuse de FMI

O altă critică privește modul în care FMI a aplicat propriile condiții. Criticii susțin că instituția a permis unor state, printre care Egipt, Pakistan și Argentina, să treacă de la un program de finanțare la altul.

Martin Muehleisen, fost responsabil pentru strategie în cadrul FMI, consideră că una dintre întrebările importante este dacă instituția a insistat suficient asupra respectării condițiilor programelor și dacă a suspendat plățile atunci când acestea nu au fost îndeplinite.

„Ceea ce trebuie să se întrebe cu adevărat este: ce s-a schimbat în mod concret și unde au mers lucrurile foarte prost? Și ce se va schimba concret pentru a ne oferi șansa de a obține aceste rezultate, în ciuda a ceea ce se întâmplă în lume?”, a declarat Muehleisen.

Revizuirea programelor FMI vine după modificarea cadrului comun al Fondului și al Băncii Mondiale privind datoriile țărilor cu venituri reduse și înaintea unei alte evaluări privind modul în care FMI analizează economiile statelor membre.