România, la un pas de „Junk”? Radu Georgescu explică ce ar însemna retrogradarea și avertizează: „Urmează turbulențe economice puternice”

Economistul Radu Georgescu atrage atenția asupra riscurilor care planează asupra ratingului suveran al României, în contextul avertismentelor venite de la Fitch și al evaluării pe care S&P Global Ratings urmează să o publice pe 2 octombrie. România se află în prezent pe ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor la marile agenții de rating, iar Georgescu explică, într-o postare publică, ce ar putea presupune trecerea în categoria „junk”. Unele formulări din analiza sa, precum comparația cu IFN-urile, „cămătarii” sau FMI, reprezintă analogii și interpretări personale ale economistului, nu clasificări utilizate de agențiile de rating.

Radu Georgescu: „De un an de zile, probabil cuvântul «Junk» este în top 10 cuvinte folosite la TV”

Discuțiile despre ratingul României au revenit în prim-plan după ce un analist Fitch a avertizat asupra riscului ca țara să piardă calificativul recomandat investițiilor dacă instabilitatea politică afectează consolidarea fiscală. Fitch a menținut în august România la BBB-, cu perspectivă negativă.

Următorul moment important este 2 octombrie, când S&P Global Ratings are programată o nouă evaluare a României. Agenția menține în prezent ratingul suveran la BBB-/A-3, cu perspectivă negativă.

Radu Georgescu susține că termenul „junk” a devenit foarte prezent în spațiul public, deși implicațiile sale nu sunt întotdeauna înțelese.

„De un an de zile, probabil cuvântul „Junk” este în top 10 cuvinte folosite la TV sau în media.

Deși, probabil, 90% dintre oameni nu știu ce reprezintă.

Ieri, Fitch a amenințat iar România că va fi trecută la Junk.

Pe 2 octombrie vine raportul de la S&P

Îți explic ce inseamna Junk

Să începem.”

Cum explică economistul diferența dintre „investment grade” și „junk”

Pentru a descrie ratingurile acordate statelor, Georgescu face o paralelă cu modul în care persoanele fizice pot avea acces la diferite forme de finanțare, în funcție de riscul pe care îl prezintă.

„Ca și persoanele fizice și țările sunt împărțite în funcție de capacitatea de a-și plăti datoriile

În sistemul bancar, persoanele fizice sunt împărțite în 3 categorii:

Categoria A: clienți bancabili.

Categoria B: clienți nebancabili, aceștia iau credite de la IFN-uri.

Categoria C: clienți care nu pot lua credite nici de la bănci, nici de la IFN-uri, iau credite de la cămătari.

Așa sunt împărțite și țările.

În acest moment, România este în categoria B.

Guvernul plătește dobânzi mult mai mari decât orice altă țară din Europa.

Vineri, cotația dobânzii plătite de Guvern a fost chiar mai mare decât dobânzile plătite de țările din Junk.

Vezi graficul.

Pe românește: România este la un pas de a începe să se împrumute de la cămătari.

Cămătarul principal pentru țări se numește FMI.

Ce s-ar putea întâmpla cu titlurile de stat în cazul unei retrogradări

Una dintre principalele probleme asociate coborârii în categoria „junk” este accesul la finanțare. Anumite categorii de investitori instituționali funcționează în baza unor mandate care limitează expunerea la active speculative, ceea ce poate reduce baza de investitori pentru obligațiunile unui stat retrogradat.

Georgescu consideră că tocmai acest efect reprezintă un motiv pentru care agențiile de rating ar fi prudente în cazul României.

„Agențiile de rating nu vor pune oficial România în categoria „Cămătari”

Dacă vreo agenție de credit va pune oficial România în Junk — deși România plătește acum dobânzi mai mari decât țările din Junk — va declanșa un val de vânzări de titluri de stat emise de Guvernul României.

Motivul este că multe din băncile străine au în politica de risc interdicția de a deține titluri de stat din categoria Junk.

Acest lucru va duce la pierderi uriașe pentru creditorii actuali.”

Radu Georgescu vede două scenarii de deteriorare a accesului la finanțare

Economistul continuă analiza prin două situații în care, în opinia sa, România ar putea ajunge să întâmpine dificultăți majore în finanțarea datoriei.

„România va intra în categoria „Cămătari” doar prin 2 metode

Fie Guvernul României nu va mai putea plăti dobânzile și datoria, și se va declara singur în categoria Cămătari.

Vezi Argentina, care a spus că nu mai poate să-și plătească datoriile.

Fie România nu va mai găsi noi creditori.

România se îndreaptă către posibilitatea nr. 2.

În 2026, din România au ieșit cei mai mulți bani din istorie.

Iar investițiile străine s-au prăbușit cu 80% comparat cu 2025”

Dobânzile și inflația, în centrul argumentului economistului

Radu Georgescu compară situația României cu cea a unor economii care au ratinguri speculative și susține că nivelul dobânzii de politică monetară poate influența atractivitatea unei monede și a activelor denominate în aceasta.

„Te rog să te uiți la graficul cu dobânzile plătite de țările din Junk in aceasta saptamana

Brazilia și Columbia au o inflație mai mică decât România.

Dar dobânda de referință a Bancilor Centrale este dublă față de dobânda de referință din România, stabilita de BNR

În acest fel, aceste țări își protejează moneda și atrag investiții străine.

Din acest motiv, banii din România fug, iar investițiile străine se prăbușesc.

Niciun investitor de pe planeta Pamant nu vrea sa aiba un randament al banilor mai mic decat inflatia”

S&P decide pe 2 octombrie

România rămâne deocamdată în categoria recomandată investițiilor. S&P a reconfirmat ratingul BBB-/A-3, cu perspectivă negativă, iar următoarea evaluare programată este pe 2 octombrie. Agenția a arătat anterior că perspectiva negativă reflectă riscurile privind implementarea consolidării finanțelor publice și reducerea dezechilibrelor externe.

Înaintea evaluării, S&P a precizat că evoluțiile politice sunt analizate prin prisma efectelor lor asupra indicatorilor care stau la baza ratingului. Agenția a indicat drept riscuri relevante inclusiv prelungirea blocajului politic și dificultățile în reducerea deficitului bugetar.

Radu Georgescu încheie analiza cu un avertisment:

„Urmează turbulențe economice puternice.

Este timpul să citești datele economice, să le înțelegi și să te pregătești.

Să fie economie!”