România, tot mai aproape de ratingul „junk”. Avertismentul Fitch: Timpul pentru ajustarea deficitului se scurge

România are tot mai puțin timp la dispoziție pentru a demonstra că își poate pune finanțele publice pe o traiectorie sustenabilă, în condițiile în care prelungirea crizei politice ridică semne de întrebare asupra predictibilității fiscale. Fitch Ratings va analiza din nou situația țării, iar capacitatea viitorului Guvern de a reduce deficitul și de a prezenta un plan fiscal credibil va cântări în evaluarea agenției, potrivit declarațiilor făcute pentru Bloomberg de Malgorzata Krzywicka, analistul principal Fitch pentru România. Fitch menține România la BBB-, cu perspectivă negativă.

Fitch: România mai are nevoie de o ajustare a deficitului

Pentru stabilizarea datoriei publice pe termen mediu, România ar avea nevoie de o ajustare suplimentară a deficitului bugetar de aproximativ 1,5 puncte procentuale din PIB, potrivit Malgorzatei Krzywicka.

Un rol important îl vor avea construcția bugetului pentru anul 2027 și prezentarea unei traiectorii fiscale care să arate în mod credibil cum poate România să ajungă la un deficit de 3% din PIB.

Situația politică reprezintă însă o sursă suplimentară de incertitudine. Lipsa unui guvern cu susținere parlamentară stabilă poate complica adoptarea și implementarea măsurilor necesare pentru continuarea consolidării fiscale.

„Cu cât criza persistă mai mult fără un guvern funcțional, cu atât apar mai multe întrebări cu privire la predictibilitatea fiscală și la capacitatea de a realiza ajustarea necesară”, a declarat Krzywicka pentru Bloomberg.

Criza politică pune presiune pe credibilitatea fiscală

Incertitudinea politică s-a prelungit după căderea Guvernului condus de Ilie Bolojan, iar până acum încercările de instalare a unui Executiv susținut de o majoritate parlamentară stabilă nu au dus la încheierea crizei.

Președintele Nicușor Dan l-a desemnat joi pe europarlamentarul Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru. Următorul pas este formarea unei echipe guvernamentale și obținerea votului Parlamentului.

Pentru Fitch, durata crizei politice devine relevantă inclusiv din perspectiva capacității României de a lua deciziile fiscale necesare.

„Ceea ce trebuia să fie o remaniere relativ de scurtă durată a guvernului, după căderea acestuia în primăvară, s-a prelungit pe tot parcursul verii. Iar acum suntem, într-un fel, după jumătatea lunii septembrie și încă nu avem o rezoluție”, a spus Krzywicka.

România se află la ultima treaptă din categoria „investment grade”

Fitch a menținut România la ratingul BBB-, cu perspectivă negativă. Nivelul BBB- reprezintă ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor, înaintea zonei speculative, cunoscută și drept „junk”. Fitch confirmă în propriile materiale recente că România are rating BBB- și perspectivă negativă.

În acest context, evoluția finanțelor publice și capacitatea autorităților de a continua reducerea deficitului sunt urmărite atent.

Potrivit informațiilor prezentate de Bloomberg, Fitch estimează pentru 2026 un deficit bugetar de 5,9% din PIB, sub ținta de 6,2% stabilită de autorități.

Dezechilibrul fiscal s-a diminuat față de nivelul de 9,3% din PIB consemnat în 2024, însă ajustarea trebuie să continue. Pentru perioada următoare, una dintre variantele indicate pentru îmbunătățirea situației este creșterea eficienței colectării taxelor, în condițiile în care posibilitățile de reducere suplimentară a cheltuielilor sunt considerate limitate după măsurile deja adoptate.

Fitch: Creșterea economică nu este suficientă pentru rezolvarea deficitului

Evoluția economiei reprezintă o altă vulnerabilitate urmărită de agenția de rating. O revenire mai puternică a activității economice ar ajuta finanțele publice, însă, potrivit analistului Fitch, aceasta nu poate înlocui măsurile de consolidare fiscală.

„Acestea sunt câștiguri marginale. Nu sunt nici pe departe la scara ajustării pe care România trebuie să o realizeze. O creștere economică mai puternică, de una singură, nu va rezolva problema deficitelor mari”, a spus Malgorzata Krzywicka.

Estimările citate indică o ușoară contracție a economiei românești în 2026, urmată de revenirea pe creștere în 2027. Ritmul ar urma însă să rămână inferior celui înregistrat înaintea pandemiei.

Obligațiunile României resimt deja presiunea

Costurile de finanțare reprezintă o altă problemă pentru România. Potrivit Bloomberg, obligațiunile românești sunt tranzacționate la niveluri care reflectă deja o percepție ridicată a riscului, iar statul suportă randamente mari pentru împrumuturile sale.

Cu toate acestea, Krzywicka a caracterizat reacția generală a piețelor la actuala criză drept „relativ benignă”.

Evoluția mai bună a deficitului în acest an și intrările de fonduri europene au contribuit la limitarea presiunilor și au permis României să își păstreze accesul la finanțarea de pe piețe.

Miza următoarei perioade rămâne însă demonstrarea unei direcții fiscale credibile, în special prin bugetul pentru 2027 și prin măsurile care să continue reducerea deficitului către pragul de 3% din PIB.