Ilie Bolojan susține că Guvernul a preluat un PNRR „complet înțepenit”: Risca să se transforme într-un eșec major

Premierul Ilie Bolojan a prezentat marți, după ședința Guvernului, bilanțul implementării PNRR și problemele care vor afecta bugetul României în 2027. Potrivit datelor Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, rata de absorbție a depășește 90% în cazul granturilor și 95% pentru împrumuturi. Aproximativ 8 miliarde de euro care au susținut investițiile în acest an nu vor mai alimenta bugetul anul viitor. Viitorul Guvern va trebui să mențină investițiile și să reducă deficitul fără o nouă creștere a fiscalității.

Ilie Bolojan susține că Guvernul a preluat un PNRR „complet înțepenit”

Ilie Bolojan a declarat că actualul Guvern a preluat un Plan Național de Redresare și Reziliență blocat, în cazul căruia exista un risc major de pierdere a fondurilor europene. Premierul a precizat că presiunea pentru deblocarea programului a fost ridicată în ultimul an, când Executivul a renegociat țintele și jaloanele pentru a limita pierderile.

„La preluarea acestui mandat am găsit un program complet înțepenit, cu risc imens să se transforme într-un eșec major. Acest Guvern și miniștrii care l-au compus au făcut ordine în el, l-au renegociat și au pornit motoarele cu toată puterea, în așa fel încât să progresăm și să nu ratăm sume importante de bani”, a declarat Ilie Bolojan.

Premierul a recunoscut că rezultatele puteau fi mai bune dacă implementarea proiectelor începea mai devreme, iar reformele asumate de România erau realizate în termenele stabilite. Întârzierile, supracontractarea proiectelor și amânarea reformelor au afectat atât fondurile disponibile, cât și credibilitatea țării în raport cu piețele și partenerii europeni.

În acest context, Ilie Bolojan a susținut că reformele trebuie continuate și după încheierea actualei componente a PNRR. Viitorul Executiv va trebui să păstreze un nivel ridicat al investițiilor printr-o disciplină mai strictă a cheltuielilor publice și prin accelerarea absorbției fondurilor europene de coeziune.

România a absorbit peste 90% din granturi și peste 95% din împrumuturile PNRR

Datele prezentate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene arată că România a ajuns la o rată de absorbție de peste 90% pentru componenta de granturi și de peste 95% pentru componenta de împrumuturi. Valorile exacte vor fi stabilite în zilele următoare, după ce autoritățile vor finaliza centralizarea tuturor informațiilor.

Printre proiectele importante finanțate prin PNRR se află tronsonul Focșani–Bacău al Autostrăzii Moldovei, pentru care au fost alocate aproximativ 1,5 miliarde de euro. Programul a asigurat și peste 1,8 miliarde de euro pentru renovarea energetică a aproximativ 10.000 de clădiri.

Cloudul Guvernamental a beneficiat de o investiție care depășește 300 de milioane de euro. În sectorul energiei regenerabile au fost alocate peste 450 de milioane de euro pentru dezvoltarea unor capacități de producție de aproape 1.000 MW.

Aproximativ 600 de milioane de euro au fost direcționate către dotarea a circa 10.000 de săli de clasă și laboratoare. Premierul a menționat și proiectele pentru prevenirea abandonului școlar, digitalizarea universităților, extinderea rețelelor de apă și canalizare, împăduriri, achiziția de ambulanțe, infrastructura medicală și construirea unor locuințe pentru tinerii din comunitățile marginalizate.

Contractele pentru Transporturi au ajuns la 19,5 miliarde de euro

Modul în care au fost contractate proiectele reprezintă, potrivit premierului, una dintre problemele majore constatate la finalul programului. Ilie Bolojan a criticat capacitatea administrativă redusă din anumite instituții și evaluarea incorectă a posibilităților de implementare.

„Capacitatea administrației noastre, la finalul acestui program, constatăm că lasă de dorit în multe locuri. Asta înseamnă că n-am făcut evaluări corecte, am supracontractat pe multe dintre programe”, a spus Bolojan.

Situația din domeniul Transporturilor a fost prezentată drept unul dintre cele mai relevante exemple de supracontractare. Valoarea contractelor semnate a ajuns la 19,5 miliarde de euro, deși alocarea disponibilă în faza aproape finală a programului era de aproximativ 5,5 miliarde de euro.

„Doar pe Transporturi am semnat contracte de 19,5 miliarde de euro, deși în faza aproape finală aveam 5,5 miliarde de euro, ceea ce înseamnă o supracontractare importantă care va trebui acoperită în anii următori din alte surse europene sau din bugetele naționale”, a afirmat premierul.

Diferența va trebui finanțată în următorii ani fie prin alte programe europene, fie din bugetele naționale. Această obligație va menține presiunea asupra finanțelor publice și după încetarea fluxurilor actuale de bani din PNRR.

Programul SAFE a preluat o parte din investițiile în autostrăzi

Programul SAFE a permis continuarea unor investiții în infrastructura rutieră care ar fi putut fi afectate de problemele apărute în implementarea PNRR. Premierul a arătat că 4,2 miliarde de euro provenite din SAFE au completat sumele alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

„Dacă nu exista programul SAFE, care a venit să completeze PNRR, și componenta de autostrăzi era afectată”, a spus Bolojan.

Potrivit premierului, autoritățile urmăresc ca până în 2030 să devină operațională, pe teritoriul României, întreaga rețea de autostrăzi care asigură legătura către Ucraina și Republica Moldova.

Ilie Bolojan avertizează că 8 miliarde de euro nu vor mai intra în buget

Presiunea asupra bugetului din 2027 va fi amplificată de reducerea fondurilor europene care au susținut investițiile în acest an. Ilie Bolojan a avertizat că aproximativ 8 miliarde de euro, considerate principalul pilon al investițiilor din România în 2026, nu vor mai alimenta bugetul anul viitor.

„Pentru componenta de viitor, consider că aceste lecții trebuie să le internalizăm și viitorul Guvern trebuie să fie cu atât mai atent cu bugetele din 2027, cu cât cele aproximativ 8 miliarde de euro, care au fost anul acesta pilonul principal de investiții din România, nu vor mai alimenta bugetul anul viitor”, a declarat Ilie Bolojan.

Premierul consideră că investițiile trebuie păstrate la un nivel important, însă compensarea scăderii nu ar trebui realizată prin măsuri care să pună o presiune suplimentară asupra veniturilor populației și companiilor. Soluțiile trebuie căutate în reducerea cheltuielilor și administrarea mai eficientă a resurselor publice.

„E foarte important, pe de-o parte, să menținem componenta de investiții la o valoare importantă, dar, în același timp, acest lucru să se facă prin reducerea de cheltuieli și nu prin alte măsuri”, a spus Bolojan.

Viitorul Guvern trebuie să evite o nouă creștere a fiscalității

Problemele bugetare din 2027 nu se limitează la dispariția fluxului de aproximativ 8 miliarde de euro din PNRR. Premierul a explicat că măsurile luate până acum pentru reducerea deficitului își vor produce efectele până la sfârșitul acestui an, dar nu vor putea genera aceeași ajustare și anul viitor.

Din acest motiv, viitorul Executiv va trebui să pregătească încă din toamna acestui an soluțiile necesare construirii bugetului pentru 2027. Ilie Bolojan a indicat drept priorități folosirea eficientă a banilor publici, disciplina bugetară și reducerea cheltuielilor.

„Măsurile de până acum și-au arătat efectele, dar ele produc reducerea de deficit până la finalul acestui an și nu mai au capacitatea de a reduce deficitul anul următor”, a declarat Bolojan.

Premierul a cerut identificarea unor formule care să permită continuarea consolidării fiscale fără introducerea unei noi creșteri a fiscalității. Potrivit acestuia, viitorul Guvern va trebui să analizeze mai atent fiecare categorie de cheltuieli publice.

„Și în toamna acestui an un aspect important pentru noul Guvern ține de a găsi formulele pentru a nu crește fiscalitatea și pentru o eficiență mai bună a banilor publici și pentru o disciplină în cheltuirea banilor, inclusiv componenta de reducere de cheltuieli”, a afirmat premierul.

Reducerea deficitului trebuie continuată pentru protejarea ratingului României

Respectarea traiectoriei de reducere a deficitului este necesară pentru evitarea unei retrogradări a ratingului de țară, potrivit avertismentului transmis de Ilie Bolojan. Premierul a legat direct consolidarea fiscală de menținerea credibilității României în relația cu agențiile de rating și piețele financiare.

O eventuală scădere a ratingului ar putea genera dificultăți suplimentare pentru economie și finanțele publice. Din acest motiv, măsurile de reducere a deficitului trebuie continuate și în 2027, chiar dacă actualele instrumente nu vor mai produce aceleași efecte.

„Măsurile de reducere a deficitului trebuie continuate și, de asemenea, traiectoria de deficit să fie respectată, pentru că doar în felul acesta evităm retrogradarea și complicațiile care pot apărea dintr-o scădere a ratingului României”, a spus Ilie Bolojan.

Fondurile de coeziune trebuie să compenseze reducerea investițiilor din PNRR

Accelerarea absorbției fondurilor europene de coeziune reprezintă una dintre soluțiile indicate de premier pentru acoperirea unei părți din deficitul de finanțare. România nu își poate permite să neglijeze această sursă în condițiile în care fondurile din PNRR nu vor mai susține investițiile în același ritm.

Autoritățile vor trebui să urgenteze proiectele finanțate prin politica de coeziune și să reducă întârzierile administrative. Aceste fonduri ar urma să completeze scăderea investițiilor realizate până acum prin PNRR.

„Fondurile de coeziune nu trebuie neglijate. Trebuie accelerată absorbția lor, în așa fel încât ele să vină să completeze această reducere de investiții din PNRR”, a afirmat premierul.

Peste 2.000 de lucrări finanțate prin PNRR sunt nefinalizate

Bilanțul prezentat de Ilie Bolojan indică existența a peste 2.000 de lucrări care nu au fost finalizate până la încheierea actualei etape a programului. Numărul exact va fi cunoscut în zilele următoare, după centralizarea informațiilor.

În localitățile în care proiectele au rămas nefinalizate, primăriile vor trebui să asigure continuarea lucrărilor din bugetele proprii. Termenul indicat pentru încheierea acestora este sfârșitul anului.

„Unde nu au fost însă aceste condiții, avem încă lucrări nefinalizate. Estimez peste 2.000, vom avea toate datele zilele următoare, și în aceste localități primăriile, în principal, vor trebui să finalizeze lucrările până la sfârșitul anului din bugetele locale”, a declarat Bolojan.

Autoritățile locale care nu vor reuși să finalizeze proiectele riscă să suporte consecințe financiare suplimentare. Premierul a avertizat că, începând de anul viitor, acestea ar putea fi obligate să restituie inclusiv fondurile primite până în prezent.

„În condițiile în care nu le vor finaliza, sper să nu ajungem în această situație, începând de anul viitor vor trebui să achite și banii pe care i-au primit până în această perioadă”, a spus premierul.

Viitoarele programe trebuie începute într-un ritm mai rapid

Implementarea tardivă a proiectelor a reprezentat una dintre principalele probleme ale PNRR, o parte considerabilă a execuției fiind împinsă către finalul programului. Ilie Bolojan a susținut că experiența trebuie folosită în administrarea viitoarelor mecanisme de finanțare, inclusiv a programului SAFE.

Premierul a cerut ca proiectele să fie tratate cu un sentiment al urgenței încă din prima zi, pentru a evita acumularea lucrărilor și reformelor în ultimele etape ale programelor.

„De acum înainte, ar trebui ghidat de un sentiment al urgenței din prima zi, să nu lăsăm totul pe ultima sută de metri, pentru că asta înseamnă eforturi majore, riscuri de pierdere de proiecte”, a declarat Bolojan.

Printre cauzele întârzierilor, premierul a menționat problemele întâmpinate de unele companii de construcții și capacitatea administrativă redusă a anumitor autorități locale. Viitoarele programe de finanțare trebuie pornite într-un ritm mai susținut, astfel încât dificultățile să poată fi identificate și corectate din timp.

Ilie Bolojan a descris finalizarea PNRR drept un „efort național”, la care au contribuit ministerele, autoritățile locale, constructorii, consultanții și proiectanții. Premierul a mulțumit Comisiei Europene pentru flexibilitatea manifestată în negocierile privind țintele și jaloanele programului.