Dragoș Pîslaru dezvăluie ce a blocat investițiile și reformele României: Problemele noastre au fost legate de incapacitatea unor partidede a înțelege ce este PNRR

România ar putea încheia Planul Național de Redresare și Reziliență cu o absorbție de 90,58% din granturi și de peste 97% din împrumuturi, potrivit bilanțului prezentat marți de Dragoș Pîslaru. Perioada oficială de implementare a PNRR s-a încheiat la 31 august, însă ultima cerere de plată trebuie transmisă Comisiei Europene până la 30 septembrie. Principalul risc rămas îl reprezintă reformele nefinalizate, în special legea salarizării unitare.

Dragoș Pîslaru prezintă situația PNRR după încheierea perioadei de implementare

Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene și ministru interimar al Muncii, a prezentat marți bilanțul PNRR, după expirarea oficială, la 31 august, a perioadei în care proiectele și reformele incluse în plan puteau fi implementate. Oficialul a descris PNRR drept cel mai amplu instrument de finanțare pus până acum de Uniunea Europeană la dispoziția statelor membre.

La lansarea programului, în 2021, România beneficia de granturi în valoare de 14,24 miliarde de euro. Suma a fost ajustată ulterior, inclusiv prin includerea componentei REPowerEU, iar forma finală prevede aproximativ 13,57 miliarde de euro. În cazul împrumuturilor, alocarea inițială de 14,94 miliarde de euro a fost redusă la 6,54 miliarde de euro.

PNRR avea proiecte neeligibile, întârzieri și o supracontractare de 47 de miliarde de euro

Dragoș Pîslaru a prezentat o evaluare critică a situației pe care actualul Guvern ar fi găsit-o la preluarea administrării planului. Ministrul a susținut că programul era blocat de proiecte neeligibile, întârzieri în aplicarea reformelor și contracte a căror valoare depășea considerabil finanțarea disponibilă.

„În același timp, se constata că exista o supracontractare de 47 de miliarde de euro pe un PNRR care avea 28 de miliarde în momentul respectiv, deci, practic, aproape de două ori mai mult. În același timp, Comisia Europeană avea așteptarea de la România să împingă în continuare reforme pe care le tot amânase”, a declarat Pîslaru.

Situația era complicată, potrivit ministrului, și de deficiențe de management, precum și de lipsa unor mecanisme funcționale prin care autoritățile să urmărească stadiul fiecărui proiect inclus în PNRR.

„Exista, în același timp, un haos managerial și o lipsă de transparență totală. Nu existau instrumente de gestiune de tip tablou de bord sau, cum să spun, ceva care să poată să monitorizeze progresul fizic și financiar al acestui program”, a afirmat ministrul.

În momentul în care actuala echipă a preluat gestionarea PNRR, planul cuprindea peste 25.000 de proiecte, iar dificultățile legate de cererea de plată numărul 3 împiedicau avansarea programului. România pierduse deja 16,19 milioane de euro în cadrul cererii de plată numărul 2. Deși fusese programată pentru o etapă mult mai timpurie, cererea numărul 3 a fost încasată abia în iunie 2025.

România ar putea absorbi peste 90% din granturile disponibile prin PNRR

Cererile de plată aflate în responsabilitatea actualului Guvern concentrează o parte importantă a investițiilor și reformelor incluse în PNRR. Cererea numărul 4, în valoare de 2,251 miliarde de euro, a fost achitată integral în iunie 2026, iar cererea numărul 5, cu o valoare netă de aproximativ două miliarde de euro, a fost transmisă pe 14 august. Cererea de plată numărul 6 trebuie depusă până la 30 septembrie.

Dragoș Pîslaru a explicat că o parte considerabilă a efortului administrativ necesar pentru implementarea planului a fost concentrată în ultima sa etapă.

„În cererea de plată 4, 5 și 6, deci cererile care au fost strict în gestiunea acestui Guvern, discutăm de aproximativ 113 investiții și 48 reforme, din care două sunt în acest moment în stadiu ca una să nu fie realizată, discutăm de legea salarizării, și una care să fie parțial realizată și vorbim aici de decizia Guvernului României de a nu închide toate capacitățile care erau în calendarul de decarbonizare”, a declarat ministrul.

Pe baza datelor disponibile în acest moment, ministrul estimează că România va înregistra o absorbție de peste 90% din componenta nerambursabilă a PNRR, a cărei valoare finală este de aproximativ 13,57 miliarde de euro.

Legea salarizării unitare pune în pericol aproximativ 770 de milioane de euro

Cea mai importantă vulnerabilitate din etapa finală a programului este reprezentată de reforma salarizării unitare, de care depinde o sumă estimată la aproximativ 770 de milioane de euro. Alte aproximativ 50 de milioane de euro sunt asociate reformei privind decarbonizarea, iar aproape 36 de milioane de euro trebuie clarificate în cazul unor investiții. La acestea se adaugă și alte sume de dimensiuni mai reduse.

Calculele prezentate de ministru indică un risc total de aproximativ 870 de milioane de euro pentru componenta de granturi a PNRR.

„Din acest punct de vedere, vă pot spune că, pe componenta de grant, acesta este riscul final, pentru că investițiile sunt marginale, deci le facem pe toate, riscul este absolut marginal. Prin urmare, riscul rămâne legat de reformele nerealizate, din care, evident, reforma fanion, care ne lipsește, este cea legată de salarizarea unitară”, a declarat Pîslaru.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene estimează că acestor pierderi potențiale li se adaugă 410 milioane de euro din granturi, sumă legată de probleme apărute anterior, inclusiv în domeniul guvernanței corporative și al pensiilor speciale. Potrivit bilanțului prezentat de Dragoș Pîslaru, rata finală de absorbție ar urma să ajungă la 90,58% pentru granturi și la peste 97% pentru împrumuturi.

Dragoș Pîslaru acuză PSD și fostele guverne că au întârziat reformele

Bilanțul PNRR a inclus și acuzații politice la adresa guvernelor precedente și a PSD. Dragoș Pîslaru a afirmat că dificultățile întâmpinate în derularea planului nu au fost provocate de autoritățile europene, ci de incapacitatea unor partide de a înțelege importanța reformelor și investițiilor asumate de România.

„Noi n-am avut niciodată la Bruxelles vreun inamic al PNRR-ului. Totdeauna, problemele noastre au fost legate de incapacitatea unor partide, mai ales a Partidului Social Democrat, de a înțelege, de fapt, ce este PNRR și ce șansă este pentru România în materie de reforme și investiții”, a spus Pîslaru.

Ministrul a făcut referire și la controversa privind pensiile speciale. Potrivit acestuia, demersurile actualului Guvern au făcut posibilă recuperarea a peste 300 de milioane de euro din suma aferentă cererii de plată numărul 3.

Zece spitale au fost transferate din PNRR în Programul Sănătate

Reducerea componentei de împrumuturi față de valoarea stabilită inițial a fost determinată și de transferarea unor proiecte către alte surse de finanțare. Dragoș Pîslaru a precizat că proiecte în valoare totală de 4,2 miliarde de euro au fost mutate în alte mecanisme, după apariția unor probleme legate de licitațiile din sectorul Transporturilor.

Alte zece proiecte de spitale, care nu mai puteau fi finalizate în termenul stabilit prin PNRR, au fost transferate către politica de coeziune și vor fi finanțate prin Programul Sănătate. Ministrul estimează că unitățile medicale respective vor putea fi terminate, cel mai probabil, în 2027.

„Am discutat direct cu comisarii, cu Fitto și cu doamna Mânzatu pentru a obține aceste mutări în politica de coeziune. Și cred că este un lucru foarte important să menționăm că cele 10 spitale se vor adăuga la cele 7 pe care le-am inaugurat deja și le-am finalizat pe PNRR”, a afirmat Pîslaru.

Dragoș Pîslaru a mai precizat că reorganizarea structurii financiare a planului, realizată prin transferuri între componenta de granturi și cea de împrumuturi, a diminuat cu aproximativ un miliard de euro presiunea asupra bugetului de stat.

Cererea de plată numărul 6 trebuie transmisă Comisiei Europene până la 30 septembrie

Încheierea perioadei de implementare nu marchează și finalul procedurilor financiare aferente PNRR. Dragoș Pîslaru a anunțat că autoritățile române vor continua discuțiile cu reprezentanții Comisiei Europene în privința legii salarizării unitare și a angajamentelor privind decarbonizarea.

Ministerele responsabile trebuie să pregătească documentele justificative și să le transmită, în mod centralizat, coordonatorului național până la jumătatea lunii septembrie. Cererea de plată numărul 6 este programată să ajungă la Comisia Europeană pe 30 septembrie. Ulterior, negocierile și verificările vor continua în octombrie și până în noiembrie.

La finalul prezentării, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a afirmat că experiența acumulată prin PNRR trebuie să determine o schimbare a modului în care România administrează următoarele alocări europene.

„Faptul că nu lipsa resurselor este principala provocare, ci capacitatea noastră de a le folosi, administra eficient, într-un mod coerent și rapid, care să urmărească, până la urmă, creșterea economică și dezvoltarea societății. Prima lecție crucială este să evităm fragmentarea”, a declarat Dragoș Pîslaru.

Ministrul a susținut, de asemenea, necesitatea unei coordonări mai puternice la nivel național și a unui acord politic care să asigure continuarea reformelor importante indiferent de schimbările electorale.

„Pe partea de reforme, cred că este crucial un pact național de la început cu privire la reforme. Cred că reformele trebuie să depășească ciclurile electorale și să ne menținem angajamentele asumate de România”, a mai spus Pîslaru.

Dragoș Pîslaru estimează o absorbție totală de aproape 93%, dar procentul poate fluctua

Calculul realizat prin cumularea granturilor și împrumuturilor indică, în această etapă, o rată preliminară de absorbție de 92,97% din valoarea definitivă a PNRR, stabilită la 20,10 miliarde de euro.

„Pe structura actuală definitivă a PNRR, dacă adaugi cele două componente, îți dă în total 92.97%, deci aproape 93% din PNRR de 20.10 miliarde, cum avem în acest moment”, a subliniat Pîslaru.

Procentul nu este însă definitiv, deoarece ministerele trebuie să transmită raportările complete, iar documentele și cheltuielile declarate vor fi verificate împreună cu reprezentanții Comisiei Europene.

„Suntem pe date preliminare, urmează să primim raportările. Evident, există posibilitatea ca aceste sume să varieze în plus sau în minus. evident ele vor fluctua în funcție de raportările pe care le primim de la ministere și mai ales și aici e foarte important de munca pe care o vom duce împreună cu Comisia Europeană pentru a valida, a face eșantionare, a verifica toate lucrurile pe care le avem de dovedit”, a conchis ministrul.