România intră într-o zonă periculoasă după blocarea reformelor. Financial Times dezvăluie ce este în joc

România se află în situația de a pierde 770 de milioane de euro din fondurile Uniunii Europene, după ce cea mai recentă criză politică a împiedicat adoptarea unor legi cerute de Bruxelles pentru reformarea salarizării în sectorul public și a companiilor de stat care înregistrează pierderi. Financial Times relatează luni că blocajul politic afectează direct reformele asociate fondurilor europene destinate redresării economice după pandemia de Covid-19.

Criza de la București capătă o miză uriașă. Reformele care pot decide soarta banilor europeni

Comisia Europeană a stabilit data de 31 august drept termen-limită pentru adoptarea reformelor legate de aceste fonduri. Banii europeni destinați redresării după pandemie sunt disponibili doar până la sfârșitul acestui an, ceea ce reduce perioada în care România mai poate îndeplini condițiile necesare pentru accesarea sumelor.

În România, social-democrații s-au opus proiectelor de lege și s-au retras din coaliția de guvernare în luna mai. De atunci, formațiunile politice nu au reușit să ajungă la un acord privind numirea unui nou prim-ministru, iar impasul politic a întârziat adoptarea reformelor solicitate de Bruxelles.

Siegfried Mureșan, candidatul preferat al centrului-dreapta pentru funcția de prim-ministru, a descris situația drept un „test al adevărului politic” în ceea ce privește angajamentul României de a reforma sectorul public postcomunist, pe care îl consideră nesustenabil.

Reforma salariilor și disputa dintre partidele politice

Potrivit lui Mureșan, actuala criză a consolidat poziția Partidului Național Liberal împotriva participării la orice viitoare coaliție cu social-democrații. Relațiile dintre cele două partide au ajuns într-un punct critic după ce PSD s-a aliat cu extrema dreaptă pentru înlăturarea premierului liberal Ilie Bolojan.

„Reforma legii salariilor din sectorul public ar corecta inegalitățile, ar reduce privilegiile acordate pe criterii politice și ar debloca 770 de milioane de euro”, a declarat Mureșan pentru FT.

PSD a susținut că reformele propuse erau prea austere și că Bolojan ar fi trebuit să negocieze cu Comisia Europeană un acord mai favorabil pentru România. În schimb, reformele aveau în vedere și rețelele de clientelism care au contribuit de mult timp la menținerea influenței PSD în administrația publică și în întreprinderile de stat.

În aceste companii, locurile de muncă, numirile în consiliile de administrație și subvențiile reprezintă în continuare instrumente de schimb politic, la 37 de ani de la căderea comunismului. Situația companiilor de stat este astfel legată de una dintre componentele importante ale reformelor solicitate României pentru accesarea fondurilor europene.

Companiile de stat, cu datorii și pierderi importante

Întreprinderile de stat din România sunt ineficiente și au acumulat datorii de miliarde de euro. Printre acestea se află CFR, operatorul feroviar de stat, care a anunțat în luna iulie că estimează pierderi de aproximativ 100 de milioane de euro numai pentru acest an.

Datoria CFR depășea 430 de milioane de euro la sfârșitul anului 2025. Compania se confruntă de mult timp cu dificultăți în întreținerea și modernizarea infrastructurii feroviare și a trenurilor.

Problemele infrastructurii și ale materialului rulant afectează și viteza serviciilor feroviare. Unele trenuri circulă în prezent mai lent decât o făceau în urmă cu un secol, potrivit Financial Times.

„Menținerea status quo-ului în aceste companii, fără nicio reformă, a creat găuri negre pentru economia României”, a declarat vicepremierul Oana-Clara Gheorghiu în aprilie, când a prezentat planurile de restructurare.

Salariile din sectorul public și presiunea asupra bugetului

Cheltuielile cu salariile din sectorul public ajung la aproximativ 30 de miliarde de euro în fiecare an. În același timp, sindicatele puternice din România continuă să exercite presiuni pentru majorări salariale, considerate de analiști nesustenabile în condițiile actuale ale finanțelor publice.

Bucureștiul încearcă să-și țină sub control finanțele după ce deficitul bugetar a ajuns anul trecut la aproape 8% din PIB. Reformarea salarizării în sectorul public reprezintă, astfel, una dintre măsurile cu impact direct asupra cheltuielilor statului.

Situația este urmărită îndeaproape și de agențiile de rating. Datoria suverană a României se află în continuare la un singur nivel deasupra categoriei „junk”, ceea ce menține presiunea asupra autorităților în privința politicilor economice și fiscale.

Małgorzata Krzywicka, director asociat al Fitch pentru Europa de Est, a declarat că este probabil ca leadershipul politic să rămână slab pe termen scurt. Agenția a menținut România, în luna iulie, la cel mai scăzut rating din categoria investițiilor.

Criza politică se suprapune peste problemele economice și de securitate

„Criza politică actuală se desfășoară pe fondul unei acumulări de crize care se suprapun”, a declarat Kamil Całus, analist la centrul de studii OSW din Varșovia. El a indicat tensiunile economice, amenințarea la adresa securității generată de războiul Rusiei în Ucraina și incursiunile frecvente ale dronelor de-a lungul frontierei României cu Ucraina.

Analistul a menționat și creșterea prețurilor la energie asociată conflictului din Iran. Problemele economice și de securitate se adaugă astfel dificultăților politice interne cu care se confruntă România.

„Societatea românească [consideră] că vechile elite politice nu sunt doar din ce în ce mai nedemocratice, ci și profund iresponsabile”, a spus Całus. Acestea „s-au certat luni întregi pentru putere și influență într-un moment critic pentru țară și s-au dovedit incapabile să restabilească stabilitatea de bază atunci când era cea mai mare nevoie de ea”.

Relațiile dintre PSD și partidele de centru-dreapta s-au deteriorat atât de mult încât niciuna dintre părți nu este dispusă să refacă vechea coaliție. Conflictul dintre formațiuni a dus la un impas parlamentar, într-un moment în care adoptarea reformelor necesare pentru fondurile europene este legată de respectarea unor termene-limită.

Formarea unui nou guvern, în impas

Președintele Nicușor Dan a declarat că va desemna un alt prim-ministru doar în situația în care candidatul respectiv va dispune de suficient sprijin parlamentar pentru a trece de votul de încredere. Lipsa unui acord între partidele politice complică astfel formarea unei noi majorități.

Analiștii consideră că organizarea unor alegeri anticipate ar fi dificilă. Ei subliniază că România nu a mai organizat alegeri anticipate de la căderea comunismului, în 1989.

În opinia analiștilor citați de Financial Times, cel mai probabil scenariu este formarea unui guvern minoritar sau a unei majorități fragile obținute prin plecări și schimbări de tabără ale unor parlamentari. Un asemenea aranjament ar apărea pe fondul deteriorării relațiilor dintre principalele grupări politice.

Nicușor Dan consideră alegerile anticipate o linie pe care nu este dispus să o depășească, potrivit unor persoane care îi cunosc modul de gândire. Principala sa preocupare este că AUR, partidul de extremă dreaptă care înregistrează în sondaje între 35% și 40%, ar fi cel mai probabil câștigător al unui nou scrutin.

AUR își consolidează poziția electorală

„Deocamdată va fi un guvern de minoritate, mai bine vă obișnuiți cu asta”, a declarat Hunor Kelemen, președintele partidului etnic maghiar UDMR. Formațiunea a făcut parte din coaliția cvadripartită care s-a destrămat în aprilie.

Kelemen a apreciat că un guvern condus de AUR era „inevitabil”. Declarația sa a fost făcută în contextul creșterii sprijinului electoral pentru partidul de extremă dreaptă și al dificultăților întâmpinate de celelalte formațiuni în formarea unei majorități parlamentare.

„Vom vedea dacă acest lucru se va întâmpla în 2026 sau în 2028. Însă aceștia și-au dublat sprijinul electoral față de ultimele alegeri și încă mai au potențial de creștere. Cu cât noi obținem rezultate mai slabe, cu atât ei cresc mai mult.”