Bogdan Ivan explică unde greșește Oana Gheorghiu în cazul Elcen Craiova: Nu poţi muta responsabilitatea unei companii de stat în curtea unei primării

Fostul ministru PSD al Energiei, Bogdan Ivan, acuză interpretări greșite privind Electrocentrale Craiova. El a susținut că declarațiile Oanei Gheorghiu sunt eronate și a explicat responsabilitățile statului în gestionarea companiei și a investițiilor energetice din Craiova.

Bogdan Ivan, replică pentru Oana Gheorghiu, pe tema Electrocentrale Craiova

Fostul ministru PSD al Energiei, Bogdan Ivan, a transmis marți, 12 mai 2026, pe Facebook, o serie de clarificări în care a susținut că Oana Gheorghiu ar fi interpretat eronat situația juridică și administrativă a companiei Electrocentrale Craiova, confundând, în opinia sa, o postare din mediul online cu realitatea instituțională a acesteia.

Potrivit lui Ivan, compania este controlată majoritar de statul român prin Ministerul Energiei, care deține 77,15% din acțiuni, în timp ce Fondul Proprietatea are 21,55%, iar Primăria Craiova nu face parte din acționariat și nu are atribuții decizionale în conducerea sau finanțarea societății.

El a mai afirmat că responsabilitățile privind investițiile și obligațiile financiare, inclusiv cele legate de certificatele de emisii CO2, aparțin Guvernului României și nu administrației locale, subliniind că aceste obligații sunt reglementate legal și rezultă din activitatea de producere a energiei pe bază de cărbune.

Fostul ministru a amintit și că în 2023, Ministerul Energiei ar fi semnat contractul pentru o centrală pe gaz de 295 MW la Craiova, proiect finanțat parțial prin PNRR, dar a susținut că implementarea acestuia ar fi fost afectată de întârzieri administrative și de lipsa unei corelări realiste a termenelor de execuție.

În același mesaj, Ivan a precizat că în 2024 compania a fost nevoită să împrumute certificate CO2 din lipsa fondurilor necesare achiziției acestora, fiind garantate active ale societății pentru acoperirea obligațiilor financiare.

El a afirmat că, în 2025, după preluarea mandatului, ar fi propus alocarea de fonduri pentru funcționarea companiei și pentru pregătirea sezonului rece, susținând că au existat discuții și cu primarul Craiovei, Olguța Vasilescu (tot din PSD), în încercarea de a identifica soluții pentru asigurarea energiei termice în oraș.

Fostul ministru al Energiei a susținut că responsabilitatea pentru companie și pentru deciziile majore aparține exclusiv statului, iar atribuirea acestora administrației locale ar reprezenta, în opinia sa, o interpretare eronată a cadrului legal și instituțional.

„Doamna Oana Gheorghiu confundă o postare pe Facebook cu realitatea juridică și administrativă a Electrocentrale Craiova. În online e ușor să arunci acuzații, dar responsabilitatea guvernamentală nu se exercită din postări, iar companiile statului nu funcționează după impresii aruncate în spațiul public, ci după documente oficiale, acționariat, obligații legale și decizii asumate.

Electrocentrale Craiova este o companie a statului român. Statul deține 77,15% prin Ministerul Energiei. Fondul Proprietatea are 21,55%.
Primăria Craiova nu face parte din acționariat. Nu conduce compania. Nu semnează memoranduri. Nu aprobă finanțări. Nu decide asupra certificatelor CO2.

Asta nu este o opinie politică. Este structura oficială a companiei și poate fi verificată de oricine.

În 2023, Ministerul Energiei, condus atunci de PNL, a semnat contractul pentru noua centrală pe gaz de 295 MW de la Craiova: investiție de peste 1,52 miliarde lei cu TVA, din care aproape 983 milioane lei cu TVA finanțare nerambursabilă prin PNRR.

Iar capacitatea proiectului respecta logica decarbonizării prevăzută în PNRR: înlocuirea grupurilor existente pe cărbune cu o capacitate similară, mai puțin poluantă, pe gaz.

Deci problema nu a fost dimensiunea proiectului. Problema a fost că Ministerul Energiei nu a gestionat proiectul la timp și realist, raportat la termenele foarte scurte din PNRR și la complexitatea unei investiții energetice majore. Iar când calendarul devine imposibil, constructorii nu vin să își asume riscuri pe care statul nu le-a calibrat corect.

Tot Guvernul României trebuia să asigure contribuția proprie și cheltuielile neeligibile ale proiectului. Nu Primăria Craiova.

La fel cum tot Guvernul trebuia să găsească soluții pentru plata certificatelor CO2 și pentru menținerea în funcțiune a uneia dintre capacitățile importante pentru Sistemul Energetic Național.

Pentru că Electrocentrale Craiova nu înseamnă doar apă caldă și căldură. Produce energie electrică pentru sistemul național, iar energia termică este rezultatul cogenerării, mecanism pentru care statul acordă inclusiv bonusuri specifice.

Certificatele CO2 sunt obligații legale pentru emisiile generate de producția pe cărbune. Cu alte cuvinte, dacă produci energie pe cărbune, plătești pentru emisiile produse. Iar acești bani ajung tot la stat, nu la Primăria Craiova.

În 2024, compania a fost obligată să împrumute aproape un milion de certificate CO2, pentru că nu avea aproximativ 70 de milioane de euro necesare achiziției lor. Pentru asta au fost puse garanție activele companiei la EximBank.

Nu pentru „alte cheltuieli”. Nu pentru povești lansate politic. Ci pentru a putea continua să funcționeze.

În 2025, când am preluat portofoliul Energiei, am propus prin memorandum alocarea fondurilor necesare pentru plata certificatelor CO2, pentru reparații și pentru achiziția cazanelor de apă fierbinte necesare trecerii iernii.

În ultimele luni, împreună cu doamna primar Olguța Vasilescu am căutat soluții ca oamenii să nu mai sufere de frig în Craiova. Din păcate soluțiile noastre nu au fost “primite” cu “brațele deschise” de guvern, poate pentru că erau “soluțiile PSD”. Și da, Primarul Olguța Vasilescu a fost singurul om politic care “a încasat” acest insucces al Ministerului Energiei din 2023 și tot omul care a căutat zilnic soluții!

Acestea sunt faptele.

Poți avea opinii politice diferite. Dar nu poți muta responsabilitatea unei companii de stat în curtea unei primării doar pentru că dă bine într-o declarație publică.

Mai ales când documentele oficiale arată exact contrariul”, este mesajul lui Ivan.

Oana Gheorghiu a publicat pe Facebook „povestea Electrocentrale Craiova – de la oportunitate la dezastru”

Oana Gheorghiu a scris anterior pe Facebook că proiectul centralei pe gaz de la Craiova, finanțat prin PNRR, ar fi trecut de la o „oportunitate” la un „dezastru”, susținând că România ar fi pierdut o finanțare europeană nerambursabilă de aproximativ 162 de milioane de euro destinată modernizării Electrocentrale Craiova.

În mesajul său, Gheorghiu a susținut că, în 2023, autoritățile ar fi trebuit să organizeze licitații și să demareze construcția noii centrale, însă acestea ar fi fost ulterior anulate, iar niciun constructor nu și-ar fi asumat proiectul în condițiile existente, ceea ce ar fi dus la pierderea finanțării europene. Ea a afirmat că, în urma acestor evoluții, compania ar fi înregistrat o creștere semnificativă a datoriilor, de la aproximativ 250 de milioane de lei la aproape un miliard de lei într-un singur an, precum și pierderi financiare importante și deteriorarea infrastructurii vechi de peste 40 de ani.

Totodată, Gheorghiu a susținut că, în 2024, conducerea companiei ar fi fost preluată de un director numit politic, fără experiență tehnică relevantă în domeniul energetic, iar sub acest management societatea ar fi ajuns în insolvență în decembrie 2025. Ea a afirmat că, ulterior intrării în insolvență, aceeași persoană ar fi fost numită administrator special al companiei, ceea ce ar ridica semne de întrebare privind modul de gestionare a crizei.

În același mesaj, Gheorghiu a susținut că neîndeplinirea obligațiilor privind achiziția certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră ar fi generat penalizări de aproximativ 596 de milioane de lei, costuri care, în final, ar urma să fie suportate de stat.

„De la oportunitate la dezastru: Povestea Electrocentrale Craiova.
În 2023, România avea șansa să primească GRATIS, prin PNRR, 162 de milioane de euro pentru o centrală nouă, modernă, pe gaz la Craiova. Bani europeni, nerambursabili.

𝗖𝗲 𝘁𝗿𝗲𝗯𝘂𝗶𝗮 𝗳𝗮̆𝗰𝘂𝘁?
Trebuiau organizate licitațiile, trebuia începută construcția și trebuiau respectate termenele.

𝗖𝗲 𝘀-𝗮 𝗳𝗮̆𝗰𝘂𝘁?
Licitațiile au fost anulate și niciun constructor nu a vrut să își asume proiectul în condițiile create.

𝗖𝗮𝗿𝗲 𝗮 𝗳𝗼𝘀𝘁 𝗿𝗲𝘇𝘂𝗹𝘁𝗮𝘁𝘂𝗹?
România a pierdut finanțarea de 162 milioane Euro.

𝗖𝗲 𝘀-𝗮 𝗶̂𝗻𝘁𝗮̂𝗺𝗽𝗹𝗮𝘁?
🔺 datoriile companiei au explodat de la 250 milioane Lei la aproape 1 miliard lei într-un singur an;
🔺 compania a pierdut 433 milioane lei într-un singur an;
🔺 instalațiile, vechi de peste 40 de ani, s-au degradat și mai mult;
🔺 iarna trecută, zeci de mii de oameni au rămas fără căldură.

𝗖𝘂𝗺 𝘀-𝗮 𝗶̂𝗻𝘁𝗮̂𝗺𝗽𝗹𝗮𝘁?
Conducerea companiei a fost preluată în 2024 de o directoare numită politic, fără experiență tehnică directă în energie. 
Sub managementul politic, compania s-a prăbușit financiar, a pierdut finanțarea europeană, a acumulat datorii uriașe și a ajuns în insolvență (decembrie 2025).

𝗦̦𝗶 𝗮𝗽𝗼𝗶?
După ce compania a intrat în insolvență, aceeași persoană numită politic ca directoare a fost numită ca administrator special. Adică omul sub conducerea căruia compania a ajuns în groapă a fost pus apoi să o „salveze”.
În plus, deoarece compania nu a cumpărat la timp certificatele obligatorii de emisii de gaze cu efect de seră, statul român a primit o penalizare de 596 milioane Lei (aproape 120 milioane Euro) care va trebui plătită, în final, tot de noi.
Pe scurt: bani europeni pierduți, oameni rămași fără căldură, companii prăbușite.
Reforma companiilor de stat nu e un moft, ci o necesitate a cărei amânare ne costă scump pe fiecare dintre noi”, este mesajul lui Gheorghiu.